×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Cartea Iuditei

Capitolul 9

Rugăciunea Iuditei.

1 Iudita a căzut cu faţa ia pământ şi şi-a presărat cenuşă pe cap şi şi-a lepădat sacul cu care era încinsă; şi cam la vremea când în templul din Ierusalim al lui Dumnezeu se aducea jertfa de tămâie, Iudita a strigat cu glas mare şi a zis:

2 „Doamne, Dumnezeul părintelui meu Simeona,
cel căruia i-ai dat o sabie ca să-l pedepsească pe străinii
care au dezlegat cingătoarea unei fecioare ca s’o ruşineze
şi i-au dezvelit coapsele ca s’o facă de ocară
şi i-au pângărit sânul ca s’o necinstească
fiindcă Tu ai zis: «Aşa ceva nu se va petrece!»,
dar ei, totuşi, au făcut-o,

3 fapt pentru care Tu i-ai dat pe mai-marii lor spre măcel,
iar patul lor – cel stropit cu înşelăciune – l-ai stropit cu sânge.
Tu i-ai lovit pe robi laolaltă cu stăpânii
şi pe cârmuitori pe tronurile lor;

4 Tu pe femeile lor le-ai dat să fie pradă
şi pe fiicele lor să fie roabe
şi toate prăzile lor să fie împărţite iubiţilor Tăi fii –
lor, cei înflăcăraţi de râvna pentru Tine
şi, îngroziţi de întinarea sângelui lor,
pe Tine Te-au chemat într’ajutor –,
Dumnezeule, Dumnezeul meu,
ascult-o pe văduva din mine!

5 Că Tu eşti Cel ce ai făcut lucrurile de ieri,
pe cele de azi şi pe cele de mâine;
prezentul şi viitorul, Tu le-ai gândit;
cele ce-au venit în fiinţă, din gândul Tău au venit;

6 din sfatul Tău au ieşit cele ce zic: – Iată-ne!
Căci toate căile Taie sunt pregătite
şi judecata Ta se află în preştiinţa Tab.

7 Că, iată, Asirienii şi-au înmulţit oştirea,
se trufesc cu caii şi călăreţii lor,
se mândresc cu braţele pedestraşilor
şi-şi reazemă nădejdea în scut, în lance,
în arc şi’n praştie
şi nu ştiu că Tu eşti Domnul
care sfarmă războaiele.

8 «Domnul» este numele Tău.
Cu puterea Ta sfărâmă-le tăria,
întru mânia Ta zdrobeşte-le puterea!
Că şi-au pus în gând să pângărească Locul Tău cel Sfânt,
să întineze cortul în care sălăşluieşte slăvitul Tău nume
si cu sabia să reteze cornul jertfelnicului Tău.

9 Priveşte-le trufia,
trimite-Ţi mânia asupra capetelor lor,
pune în mâna mea de văduvă
puterea pe care eu mi-am pus-o’n gând!

10 Cu buzele mele înşelătoare
loveşte-l pe rob laolaltă cu stăpânul
şi pe stăpân laolaltă cu servul său,
zdrobeşte-le semeţia prin mâna unei femei!

11 Căci tăria Ta nu stă în număr,
nici puterea Ta în cei tari,
ci Tu eşti Dumnezeul celor smeriţi,
ajutorul celor mici,
sprijinitorul celor slabi,
ocrotitorul celor părăsiţi,
mântuitorul celor deznădăjduiţi.

12 O, Dumnezeul părintelui meu
şi Dumnezeul moştenirii lui Israel,
Stăpânul cerului şi al pământului,
Ziditorul apelor.
Împăratul întregii făpturi,
ascultă-mi rugăciunea

13 şi fă ca vorba mea înşelătoare
să fie rană şi lovitură
pentru cei ce au făcut planuri atât de crunte
împotriva legământului Tău,
a sfântului Tău locaş,
a vârfului Sionului
şi a casei ce se află în stăpânirea fiilor Tăi!

14 Şi fă ca fiecare neam al Tău şi fiece seminţie
să recunoască şi să ştie
că Tu eşti Dumnezeul a toată puterea şi tăria
şi că’n afară de Tine nu este un altul
care să ocrotească neamul lui Israel!”

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.