×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Epistola către Galateni

Capitolul 4

Robi şi fii (continuare). O alegorie: Agar şi Sarra.

1 Dar o spun: câtă vreme moştenitorul este copil, el întru nimic nu se deosebeşte de rob, deşi e stăpân peste toate, 2 ci este sub epitropi şi iconomi până la vremea rânduită de tatăl său. 3 Tot aşa şi noi: când eram copii, robiţi eram sub stihiile lumiia; 4 dar când a venit plinirea vremiib, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub lege, 5 ca pe cei de sub lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea. 6 Şi pentru că sunteţi fii, Dumnezeu L-a trimis în inimile noastre pe Duhul Fiului Său care strigă: Avva, Părintec! 7 În felul acesta, tu nu mai eşti rob, ci fiu; iar dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor al lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos.

8 Atunci însă, când voi nu-L cunoşteaţi pe Dumnezeu, slujeaţi celor ce prin firea lor nu sunt dumnezei; 9 dar acum, după ce L-aţi cunoscut pe Dumnezeu – sau mai degrabă după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu –, cum de vă întoarceţi din nou la stihiile cele slabe şi sărace, cărora iarăşi vreţi să le slujiţi ca mai’nainte?: 10 ţineţi zile şi luni şi anotimpuri şi ani!… 11 Mă tem pentru voi, ca nu cumva să mă fi ostenit la voi în zadar.

12 Vă rog, fraţilor, fiţi aşa cum sunt eu, fiindcă şi eu am fost aşa cum sunteţi voi. Nu mi-aţi greşit cu nimic. 13 Dar voi ştiţi că din pricina unei slăbiciuni a trupuluid v’am binevestit vouă întâia oară, 14 şi voi nu mi-aţi dispreţuit încercarea care era în trupul meu, nici nu v’aţi scârbit, ci m’aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Hristos Iisus. 15 Unde este deci fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, de-ar fi fost cu putinţă, v’aţi fi scos ochii voştri şi mi i-aţi fi dat mie. 16 Am ajuns deci vrăjmaşul vostru pentru aceea că v’am spus adevărul? 17 Aceia vă râvnesc, dar nu cu gând bun; ci vor să vă despartă de mine ca să-i râvniţi pe ei. 18 Bine este însă ca binele să-l râvniţi întotdeauna, şi nu numai atunci când sunt eu de faţă la voi. 19 O, copiii mei, pentru care sufăr iarăşi durerile naşterii până ce Hristos va lua chip în voi! 20 Aş vrea acum să fiu la voi şi să-mi schimb felul de a vorbie, că nu mai ştiu cum să vă iau!

21 Spuneţi-mi voi, care vreţi să fiţi sub lege: nu auziţi legea? 22 Căci scris este că Avraam a avut doi fii: unul dintr’o femeie roabă şi altul din femeia liberăf; 23 dar cel din femeia roabă s’a născut după trup, iar cel din femeia liberă s’a născut prin făgăduinţă. 24 Acestea sunt spuse ca alegorieg; căci aceste femei sunt două testamente: unul e cel din muntele Sinai, care naşte spre robie şi care este Agar 25 – căci Agar este muntele Sinai în Arabiah – şi-i corespunde Ierusalimului de-acum, care este rob împreună cu copiii lui; 26 dar Ierusalimul-cel-de-sus e liber, cel ce este mama noastră. 27 Căci scris este: Veseleşte-te, tu, cea stearpă, tu, care nu naşti! Izbucneşte şi strigă, tu, care nu ai durerile naşterii: că mulţi sunt copiii celei părăsite, mai mulţi decât ai celei care are bărbat. 28 Iar noi, fraţilor, potrivit lui Isaac suntem fii ai făgăduinţei. 29 Dar precum atunci cel ce se născuse după trup îl prigonea pe cel ce se născuse după Duh, tot aşa şi acum. 30 Dar ce zice Scriptura?: Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei, căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul celei libere. 31 Astfel că noi, fraţilor, nu suntem copii ai roabei, ci ai celei libere.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.