×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Evanghelia după Ioan

Capitolul 11

Învierea lui Lazăr. Arhiereii pun la cale uciderea lui Iisus. Apropierea Paştilor.

1 Şi era un bolnav, Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei.† 2 Iar Maria era aceea care L-a uns cu mir pe Domnul şi I-a şters picioarele cu părul capului eia, al cărei frate, Lazăr, era bolnav.† 3 Deci au trimis surorile la El, zicând: „Doamne, iată, cel pe care-l iubeşti e bolnav”.† 4 Iar Iisus, auzind, a zis: „Această boală nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, pentru ca prin ea să Se slăvească Fiul lui Dumnezeu”.† 5 Iar Iisus îi iubea pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazărb.

6 Aşadar, când a auzit că e bolnav, atunci a rămas două zile în locul unde era.† 7 Numai după aceea le-a zis ucenicilor: „Să mergem iarăşi în Iudeea”. 8 Ucenicii I-au zis: „Învăţătorule, mai acum căutau Iudeii să Te ucidă cu pietre, şi Tu din nou Te duci acolo?…”.† 9 A răspuns Iisus: „Nu sunt oare douăsprezece ceasuri într’o zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina acestei lumi;† 10 dar dacă umblă cineva noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este întru el”.†

11 Pe acestea le-a zis, şi apoi le-a spus: „Lazăr, prietenul nostru, a adormit, dar Mă duc să-l trezesc”.† 12 Atunci I-au zis ucenicii: „Doamne, dacă a adormit, va scăpa”. 13 Iisus însă vorbise despre moartea luic, dar ei credeau că vorbeşte despre adormirea prin somn. 14 Deci Iisus le-a spus atunci limpede: „Lazăr a murit; 15 şi Mă bucur pentru voi că Eu n’am fost acolo, pentru ca voi să credeţi… Dar să mergem la el”. 16 Atunci Toma, cel numit Geamănul, le-a zis celorlalţi ucenici: „Să mergem şi noi să murim cu El!”†

17 Deci, când a venit Iisus, l-a găsit că de-acum avea patru zile în mormânt. 18 Iar Betania era aproape de Ierusalim, ca la cincisprezece stadii.† 19 Şi mulţi dintre Iudei veniseră la Marta şi Maria ca să le aline pentru fratele lor. 20 Atunci Marta, de cum a auzit că vine Iisus, I-a ieşit în întâmpinare; iar Maria şedea în casă.† 21 Şi a zis Marta către Iisus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n’ar fi murit.† 22 Dar eu ştiu încă de pe acum că orice vei cere Tu de la Dumnezeu, Dumnezeu Îţi va da”.† 23 Iisus i-a zis: „Fratele tău va învia”.† 24 Marta I-a zis: „Ştiu că va învia, la înviere, în ziua de apoi”.† 25 Şi Iisus i-a zis: „Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi;† 26 şi tot cel ce trăieşte şi crede întru Mine, în veac nu va muri! Crezi tu aceasta?”† 27 Zis-a Lui: „Da, Doamne. Eu am crezut că Tu eşti Hristosul, Fiul Lui Dumnezeu, Cel ce a venit în lume.”†

28 Şi zicând aceasta, s’a dus şi a chemat-o pe Maria, sora ei, spunându-i în taină: „Învăţătorul este aici şi te cheamă”. 29 Aceea, de cum a auzit, s’a sculat degrabă şi a venit la El. 30 Dar Iisus încă nu venise în sat, ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta.† 31 Iar Iudeii care erau cu ea în casă şi o alinau, văzând-o pe Maria că s’a sculat degrabă şi a ieşit, au mers după ea, socotind că se duce la mormânt ca să plângă acolo.

32 Deci, Maria, când a venit unde era Iisus şi L-a văzut, I-a căzut la picioare, zicându-I: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n’ar fi murit”.† 33 Atunci Iisus, când a văzut-o plângând, şi pe Iudeii care veniseră cu ea plângând, a suspinat cu duhul şi S’a tulburat întru Sine. 34 Şi a zis: „Unde l-aţi pus?” Zisu-I-au: „Doamne, vino şi vezi”. 35 Iisus a lăcrimat.† 36 Atunci au zis Iudeii: „Iată cât îl iubea!”† 37 Iar unii din ei ziceau: „Oare el, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca şi acesta să nu moară?…”.†

38 Deci din nou suspinând Iisus întru Sine, a mers la mormânt. Şi era o peşteră, şi o piatră era aşezată pe ea.† 39 Iisus a zis: „Ridicaţi piatra!” Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, de acum miroase, că e a patra zi…”.† 40 Iisus i-a zis: „Nu ţi-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”† 41 Au ridicat deci piatra, iar Iisus Şi-a ridicat ochii în sus şi a zis: „Părinte, mulţumescu-Ţi că M’ai ascultatd;† 42 Eu ştiam că Tu întotdeauna Mă asculţi, dar de dragul mulţimii care stă’mprejur am zis, ca să creadă că Tu M’ai trimis”.† 43 Şi zicând acestea, a strigat cu glas mare: „Lazăre, vino afară!”† 44 Şi a ieşit mortul, legat la picioare şi la mâini cu fâşii de pânză; şi faţa lui era înfăşurată cu maramă. Iisus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!”†

45 Atunci mulţi din Iudeii care veniseră la Maria şi au văzut ce făcuse Iisus, au crezut în El.† 46 Dar unii din ei s’au dus la farisei şi le-au spus cele ce a făcut Iisus.† 47 Atunci arhiereii şi fariseii au adunat sinedriul şi ziceau: „Ce facem, că omul acesta face multe minuni?;† 48 dacă-l vom lăsa aşa, toţi vor crede în el şi vor veni Romanii şi ne vor lua locul şi neamul…”.† 49 Iar Caiafa, unul dintre ei, care în anul acela era arhiereue, le-a zis: „Nu ştiţi nimic;† 50 nici nu gândiţi că de folos ne este să moară un om pentru popor, iar nu tot neamul să piară”.† 51 Dar pe aceasta n’a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al acelui an, a profeţit că Iisus avea să moară pentru neam –† 52 şi nu numai pentru neam, ci şi ca să adune întru una pe fiii lui Dumnezeu cei împrăştiaţi.† 53 Aşadar, din ziua aceea au pus la cale să-L ucidă.†

54 De aceea Iisus nu mai umbla pe faţă printre Iudei, ci a plecat de acolo într’un ţinut aproape de pustie, într’o cetate numită Efraim, şi acolo a rămas cu ucenicii Săi.†

55 Iar Paştile Iudeilor erau aproape şi mulţi din ţinutul acela s’au suit la Ierusalim mai înainte de Paşti, ca să se curăţească.† 56 Deci Îl căutau pe Iisus şi, pe când stăteau în templu, ziceau între ei: „Ce părere aveţi? Oare nu va veni la sărbătoare?…”.† 57 Iar arhiereii şi fariseii dăduseră porunci că, dacă va şti cineva unde este, să dea de ştire, ca să-L prindă.†

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

    Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
    Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
    Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.