×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Evanghelia după Marcu

Capitolul 8

Săturarea celor patru mii. Fariseii cer semn. Aluatul fariseilor şi al lui Irod. Vindecarea unui orb. Mărturisirea lui Petru. Întâia vestire a patimilor.

1 În zilele acelea, fiind iarăşi mulţime multă şi neavând ce să mănânce, Iisus i-a chemat la Sine pe ucenici şi le-a zis: 2 „Milă Îmi este de mulţime, că trei zile sunt de când aşteaptă lângă Mine şi n’au ce să mănânce; 3 şi de le voi da drumul spre casa lor flămânzi, se vor istovi pe drum, că unii din ei au venit de departe”. 4 Şi ucenicii Săi I-au răspuns: „De unde va putea cineva să-i sature pe aceştia cu pâine, aici, în pustiu?” 5 Şi El i-a întrebat: „Câte pâini aveţi?” Iar ei au răspuns: „Şapte”. 6 Şi El a poruncit mulţimii să şadă jos pe pământ. Şi luând cele şapte pâini, a mulţumita, a frânt şi le-a dat ucenicilor Săi ca să le pună înainte-le. Şi ei le-au pus înaintea mulţimii. 7 Şi erau şi câţiva peştişori. Şi binecuvântându-i, le-a spus să-i pună şi pe aceştia înaintea lor. 8 Şi au mâncat şi s’au săturat şi au luat fărâmiturile rămase, şapte coşuri. 9 Iar cei ce au mâncat erau ca la patru mii. Şi le-a dat drumul.

10 Şi îndată intrând în corabie cu ucenicii Săi, a venit în părţile Dalmanuteib. 11 Şi au ieşit fariseii şi au început să se ia cu El la întrebări cerându-I semn din cer, ispitindu-L. 12 Şi Iisus, suspinând în duhul Său, le-a zis: „Pentru ce neamul acesta cere semn? Adevăr vă grăiesc că acestui neam nu i se va da semn!”c 13 Şi lăsându-i, a intrat iarăşi în corabie şi a trecut de cealaltă parte.

14 Dar ucenicii au uitat să ia pâine şi nu aveau cu ei în corabie decât o pâine. 15 Şi El le-a poruncit, zicând: „Luaţi aminte, păziţi-vă de aluatul fariseilor şi de aluatul lui Irod!” 16 Şi ei cugetau între ei, zicând: „Spune asta fiindcă n’avem pâine…”. 17 Şi cunoscând Iisus, le-a zis: „Ce cugetaţi?: că n’aveţi pâine? Încă nu înţelegeţi, nici nu pricepeţi? Atât de împietrită vă este inima? 18 Ochi aveţi şi nu vedeţi, urechi aveţi şi nu auziţi. Nu vă aduceţi aminte?: 19 Când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii, câte coşuri pline cu fărâmituri aţi luat?” Iar ei au zis: „Douăsprezece”. 20 „Şi când cu cele şapte la cei patru mii, câte coşuri cu fărâmituri aţi luat?” Iar ei au zis: „Şapte”. 21 Şi le-a zis: „Încă nu pricepeţi?…”.

22 Şi au venit la Betsaida. Şi au adus la dânsul un orb şi L-au rugat să Se atingă de el. 23 Şi luându-l pe orb de mână, l-a scos afară din sat; şi scuipând pe ochii lui şi punându-Şi mâinile pe el, l-a întrebat dacă vede ceva. 24 Şi el, ridicându-şi ochii, a zis: „Văd oamenii umblând, îi văd ca pe nişte copaci…”. 25 După aceea a pus iarăşi mâinile pe ochii lui şi el a văzut bine şi şi-a revenit şi pe toate le vedea limpede. 26 Şi l-a trimis la casa sa, zicându-i: „Să nu intri în sat, nici să spui la cineva din satd”.

27 Şi au ieşit Iisus şi ucenicii Săi prin satele din preajma Cezareii lui Filip. Şi pe drum i-a întrebat pe ucenicii Săi, zicând: „Cine zic oamenii că sunt Eu?” 28 Ei i-au răspuns, zicând: „Unii spun că eşti Ioan Botezătorul, alţii că eşti Ilie, iar alţii că eşti unul dintre profeţi”. 29 Şi El i-a întrebat: „Dar voi, voi cine ziceţi că sunt?” Răspunzând Petru, I-a zis: „Tu eşti Hristosul!” 30 Şi El le-a dat poruncă să nu spună nimănui despre El.

31 Şi a început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să pătimească multe şi să fie defăimat de bătrâni, de arhierei şi de cărturari şi să fie omorât, iar după trei zile să învie. 32 Şi cuvântul acesta îl spunea pe faţă. Şi Petru, luându-L deoparte, a început să-L dojenească. 33 Dar El, întorcându-se şi privind la ucenicii Săi, l-a certat pe Petru şi i-a zis: „Mergi înapoia Mea, Satano!, că tu nu le cugeţi pe cele ale lui Dumnezeu, ci pe cele ale oamenilor”.

34 Şi chemând la Sine mulţimea, laolaltă cu ucenicii Săi, le-a zis: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. 35 Că tot cel ce va voi să-şi scape viaţa, O va pierde; iar cel ce-şi va pierde viaţa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela O va mântuie. 36 Că ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă şi să-şi păgubească sufletul? 37 Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? 38 Că tot cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat şi păcătos, de acela şi Fiul Omului Se va ruşina când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.