×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Ieşirea

Capitolul 4

Moise capătă puterea de a face semne; pleacă din Madian în Egipt, unde i se alătură Aaron.

1 Moise a răspuns şi a zis: „Dar dacă nu mă vor crede şi nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: – Nu ţi s’a arătat ţie Dumnezeu!, ce să le spun?” 2 Zisu-i-a Domnul: „Ce ai tu în mână?” Şi el a răspuns: „Un toiag”. 3 „Aruncă-l jos!” i-a zis. Şi Moise a aruncat toiagul jos, şi toiagul s’a făcut şarpe. Iar Moise a fugit de el.†

4 Şi a zis Domnul către Moise: „Întinde mâna şi apucă-l de coadă!” Şi şi-a întins mâna şi l-a apucat de coadă şi’n mâna lui s’a făcut toiag. 5 „[Asta], ca să te creadă că ţi S’a arătat ţie Dumnezeul părinţilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob!”† 6 Şi i-a mai zis Domnul: „Vâră-ţi mâna’n sân!” El şi-a vârât mâna’n sân. Dar când a scos’o din sân, iată că mâna îi era albă de lepră, ca zăpada. 7 [Domnul] i-a zis: „Vâră-ţi din nou mâna’n sân!” El şi-a vârât mâna’n sân; dar când a scos-o din sân, iată că ea din nou se făcuse aşa cum era tot trupul. 8 „Dacă nu te vor crede şi nu vor asculta de glasul întâiului semn, te vor crede prin glasul celui de al doilea; 9 dar dacă nu te vor crede nici după amândouă semnele şi nu vor asculta de glasul tău, atunci să iei apă din Nil şi s’o verşi pe uscat; acolo, pe uscat, apa luată din Nila se va preface’n sânge”.†

10 Atunci Moise a zis către Domnul: „Iartă-mă, Doamne, dar eu nu-s făcut pentru vorbă – şi asta, nu de ieri sau de-alaltăieri, nici de când ai prins Tu să grăieşti cu robul Tău –; gura mi-i gângavă, limba mi-i încâlcită…”.† 11 Dumnezeu însă a zis către Moise: „Cine i-a dat omului gură? şi cine-l face mut sau surd, văzător sau nevăzător? Oare nu Eu, Dumnezeu?† 12 Şi acum, du-te: Eu sunt Cel ce-ţi voi deschide gura şi te voi învăţa ce să grăieşti”.†

13 Zis-a Moise: „Rogu-mă, Doamne: alege pe un altul, care să poată şi pe care să-l trimiţi!” 14 Atunci s’a aprins mânia Domnului asupra lui Moise; şi i-a zis: „Oare nu-i pe lume Aaron, fratele tău, levitul?: Eu ştiu că el cu grai va grăi’n locul tău. Iată, el îţi va ieşi în întâmpinare; şi când te va vedea, bucura-se-va el în inima sa; 15 iar tu vei grăi către el şi-i vei pune’n gură cuvintele Mele, iar Eu voi deschide gura ta şi voi deschide gura lui şi vă voi învăţa ce să faceţi.† 16 El e cel ce va grăi către popor în locul tău, aşa că el va fi gura ta, iar tu vei fi pentru el ceea ce e pentru tine Dumnezeu. 17 Cât despre toiagul acesta care se prefăcuse’n şarpeb, ia-l în mână: prin el vei face semnele”.†

18 Moise a plecat, s’a întors la Ietro, socrul său, şi i-a zis: „Eu plec; mă duc înapoi până’n Egipt, la fraţii mei, ca să văd dacă mai trăiesc”. Iar Ietro i-a zis lui Moise: „Umblă sănătos!”†

19 Între timpc, regele Egiptului murise. Iar Domnul i-a zis lui Moise în Madian: „Du-te, întoarce-te în Egipt, că au murit toţi cei ce-ţi căutau viaţad!”† 20 Atunci Moise şi-a luat femeia şi copiii, i-a pus pe asini şi s’a întors în Egipt; a luat Moise şi toiagul în mână, cel de la Dumnezeu. 21 Şi a zis Domnul către Moise: „Mergând să te’ntorci în Egipt, ia seama ca toate minunile pe care Eu le-am pus în mâna ta, pe toate să le faci în faţa lui Faraon. Eu însă îi voi învârtoşa inima, iar el nu va da drumul poporului.† 22 Dar tu să-i spui lui Faraon: „Aşa grăieşte Domnul: – Israel este fiul Meu cel întâi-născut.† 23 Eu ţi-am spus ţie: Lasă-Mi poporul să Mi se’nchine!; dar tu n’ai vrut să-i dai drumul; aşadar, ia seama: Eu îţi voi ucide pe fiul tău cel întâi-născut”.†

24 Şi a fost că’n timpul drumului, la un popas de noapte, îngerul Domnuluie i-a ieşit înainte [lui Moise] şi’ncerca să-l omoare. 25 Dar Sefora, luând un cuţit de piatră, l-a tăiat împrejur pe fiul său şi, căzându-i la picioare, a zis: „Stătut-a sângele tăierii’mprejur a fiului meu”f.† 26 Şi s’a dus [Domnul] de la el, pentru că ea zisese: „Stătut-a sângele tăierii’mprejur a fiului meu”.

27 Şi a zis Domnul către Aaron: „Mergi în întâmpinarea lui Moise în pustie!” Acesta s’a dus, l-a întâlnit în muntele lui Dumnezeu şi s’au sărutat amândoi.† 28 Atunci i-a istorisit Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului cu care Acesta-l trimisese, şi toate semnele pe care El îi poruncise [să le facă]. 29 Şi s’au dus Moise şi Aaron şi i-au adunat pe toţi bătrânii fiilor lui Israel,† 30 iar Aaron le-a spus toate cuvintele pe care Domnul i le grăise lui Moise; şi a făcut [Moise] semneleg în faţa poporului; 31 şi poporul a crezut şi s’a bucurat că Domnul i-a cercetat pe fiii lui Israel şi că le-a văzut necazul; şi, plecându-se poporul, s’a închinat.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

    Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
    Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
    Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.