×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Psalmii

Capitolul 108

PSALMUL 108 Pentru sfârşit*; un psalm al lui David.

1 Dumnezeule, lauda mea să n’o ţii sub tăcere,

2 că gura păcătosului şi gura vicleanului s’au deschis împotrivă-mi;
cu limbă vicleană au grăit împotrivă-mi

3 şi cu vorbe de ură m’au împresurat
şi fără pricină s’au războit cu mine;

4 în loc să mă iubească mă cleveteau,
iar eu mă rugam;

5 în locul binelui m’au răsplătit cu rău
şi cu ură, în locul iubirii mele.

6 Pune peste el un păcătos deasupră-i,
şi diavolul să stea de-a dreapta lui;

7 când e judecat, să iasă osândit,
iar rugăciunea lui prefacă-se’n păcat.

8 Puţine să-i fie zilele,
iar dregătoriaa lui s’o ia altul;

9 copiii să-i ajungă orfani
şi femeia lui, văduvă;

10 copiii lui să rătăcească fără nici un adăpost şi să cerşească,
alungaţi din vatra caselor lor.

11 Cămătarul să-i scotocească prin tot ce are,
străinii să-i jefuiască ostenelile;

12 să nu aibă cine să-l ocrotească
şi nici să-i miluiască pe copiii lui rămaşi fără tată;

13 copiii lui să fie daţi pierzării,
iar numele său într’un singur neamb să se stingă;

14 fie fărădelegea părinţilor lui pomenită’n faţa Domnului,
iar păcatul maicii lui să nu se stingă.

15 Fie ei de-a pururi înaintea Domnului
şi piară-le amintirea de pe pământ,

16 că nu şi-au amintit să facă milă
şi l-au asuprit pe cel sărac şi pe cel sărman
şi pe cel cu inima umilă, ca să-l poată ucide.

17 Că a iubit blestemul, şi va veni asupră-i;
şi n’a vrut binecuvântarea, şi va fugi de la el.

18 Cu blestemul s’a îmbrăcat precum cu o haină,
ca apa i-a intrat în măruntaie
şi ca uleiul, în oase;

19 fie-i ca o haină cu care se îmbracă
şi ca un brâu cu care pururea se încinge.

20 Aceasta-i ceea ce face Domnul cu cei ce mă defaimă
şi cu cei ce vorbesc de rău împotriva sufletului meu.

21 Dar Tu, Doamne, Doamne, de dragul numelui Tău fă milă cu mine,
că bună e mila Ta.

22 Izbăveşte-mă, că sărac şi sărman sunt eu
şi inima în lăuntrul meu s’a tulburat.

23 Ca o umbră când se’nclină mă petrec,
ca lăcustele mă scutur;

24 genunchii mei au slăbit de post,
carnea mi s’a ponosit de dorul uleiului.

25 Iar eu le-am devenit lor ocară,
m’au văzut, şi capetele şi le-au clătinat.

26 Ajută-mă, Doamne, Dumnezeul meu,
mântuieşte-mă după mila Ta

27 şi să cunoască ei că aceasta-i mâna Ta
şi că Tu, Doamne, ai făcut-o.

28 Ei vor blestema, Tu vei binecuvânta;
să se ruşineze cei ce se ridică împotrivă-mi,
iar robul Tău să se veselească.

29 Cei ce mă clevetesc îmbrace-se cu ocară
şi’n ruşinarea lor ca într’un ţol să se’nvelească.

30 Cu gura mea Îl voi mărturisi foarte pe Domnul
şi’n mijlocul multora Îl voi lăuda,

31 că El a stat de-a dreapta săracului
ca să-mi mântuiască sufletul de cei ce mă prigonesc.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.