×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Iov

Capitolul 41

Cuvântul lui Dumnezeu (continuare).

1 Tu, nici că l-ai văzut,
nici te-ai mirat de cele ce-asupra lui se spun.

2 Nu te gândeşti cu teamă că-acesta-i semnul Meu?
Căci cine este oare acel ce-Mi stă’mpotrivă?

3 sau cine-Mi stă’mpotrivă şi va rămâne viu?
Au lumea nu-i a Mea?

4 Mă voi rosti asupră-i şi’n veac voi milui
cu logosul puterii pe cel cu el întocmai.

5 Poţi tu să-i scoţi din taină vestmântul de deasupra,
ori să-i pătrunzi sub zale în cuta căptuşelii?

6 el are porţia pe chipu-i: cin’ le-a deschis vreodată?
El are dinţi în gură, împrejmuiţi cu frică.

7 Lăuntrul său făcut e din scuturi de aramă
cu’ncheieturi legate ca piatra grea, de şmirghelb:

8 atât de mult sunt strânse’ntre ele laolaltă,
că nici măcar suflare de vânt nu le răzbate;

9 aşa cum se lipeşte un om de al său frate,
tot astfel se ţin ele şi nu se mai despart.

10 El numa’ ce strănută şi scapără lumină,
în ochii săi e chipul luceafărului nou.

11 Din gura lui ies parcă văpăi de torţe-aprinse
şi scapără dintr’însul ca un grătar de foc.

12 Din nări aruncă’n aer fum gros, ca de cuptor
în care ard cărbuni.

13 Suflarea lui, jăratic,
din gura lui, vâlvori.

14 Grumazul său adună în el puterea toată,
în faţa lui, pierzanie.

15 Pe trupul său sunt cărnuri lipite şi’ndesate:
izbeşte’n el cu apă, el nu se va clinti.

16 Iar inima într’însul e’nfiptă ca o piatră
şi ca o nicovală rămâne neclintită.

17 Când el se’ntoarce, groază în cele patru labe
simt fiarele din preajmă şi fug mâncând pământul.

18 Aruncă lănci asupră-i: nimic nu-l înspăimântă,
nici suliţa ce zboară, nici platoşa’n văzduh;

19 căci el socoate fierul fiind ca nişte paie,
arama, putregai.

20 Nu-l vatămă săgeata din arcul de aramă;
dacă-l loveşti cu piatra, o simte fir de iarbă.

21 De cad pe el ciocane, l-ating ca nişte trestii,
şi-şi râde de’ncruntatul aruncător de flăcări.

22 Ţepuşele-ascuţite îi ţin de aşternut;
sub el, aurul mării e tot – n’o ştii! – mocirlă,

23 adâncul clocoteşte ca o căldare’ncinsă,
căci lui îi este marea un vas de fiert unsori,

24 prăpastia genunii, un rob adus din luptă,
genunea însăşi, locul în care el se plimbă.

25 Aici, pe’ntreg pământul, ca el nu-i nimeni altul,
făcut să-şi râdă’n joacă, de el, îngerii Mei;

26 el vede tot înaltul,
el, împărat a toată făptura de sub ape”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.