×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Cartea a patra a Regilor

Capitolul 6

Toporul în apă. Asediul Samariei; foametea din cetate, al cărei sfârşit e anunţat de către Elisei.

1 Şi au zis fiii profeţilor către Elisei: „Iată, locul unde locuim aici la tine e prea strâmt pentru noi. 2 Să mergem la Iordan şi să luăm fiecare câte o bârnă şi să ne facem acolo locuinţe”. Iar el a zis: „Duceţi-vă”. 3 Dar unul dintre ei i-a zis cu blândeţe: „Vino şi tu cu robii tăi!” Iar el a zis: „Voi veni”. 4 Şi a mers cu ei, au venit la Iordan şi au început să taie lemne. 5 Şi, iată, în timp ce unul reteza o bârnă, toporul i-a scăpat din coadă şi a căzut în apă. Şi el a strigat: „Vai, stăpâne, numa’ ce-l împrumutasem…!” 6 Iar omul lui Dumnezeu a zis: „Unde-a căzut?” Acela i-a arătat locul, iar el a rupt o bucată de lemn şi a aruncat-o acolo şi a ieşit toporul deasupra. 7 Şi i-a zis: „Ia-ţi-l!” Iar acela şi-a întins mâna şi l-a luat.

8 La o vreme, regele Siriei s’a pornit cu război asupra lui Israel. Şi s’a sfătuit cu servii săi, zicând: „Îmi voi aşeza tabăra în cutare loc”a. 9 Atunci Elisei a trimis la regele Israelului, zicând: „Fereşte-te să treci prin locul acela, căci Sirienii sunt ascunşi acolo”. 10 Iar regele Israelului a trimis la locul pe care i-l spusese Elisei şi s’a ferit pe sine, nu o dată şi nu de două ori. 11 Faptul acesta a tulburat sufletul regelui Siriei. El i-a chemat pe servii săi şi le-a zis: „Oare nu-mi veţi spune cine mă vinde regelui lui Israel?” 12 Dar unul din servii săi a zis: „Nu, o, rege, domnul meu!; ci profetul Elisei, care se află în Israel, el îi spune regelui lui Israel toate cuvintele pe care tu le grăieşti în cămara ta de taină”. 13 Acela a zis: „Mergeţi şi vedeţi unde se află, iar eu voi trimite şi-l voi prinde”. Iar ei i-au spus: „Iată, în Dotanb”.† 14 Atunci el a trimis acolo călăreţi şi care de luptă şi o oaste puternică; şi au venit noaptea şi au împresurat cetatea.

15 Iar servul lui Elisei s’a sculat dimineaţa devreme şi a ieşit afară; şi, iată, cetatea era înconjurată de oaste şi de cai şi de care de luptă… Şi i-a zis: „O, stăpâne, ce vom face?” 16 Iar Elisei i-a zis: „Nu te teme, fiindcă cei ce sunt cu noi îs mai mulţi decât cei ce sunt cu ei”.† 17 Şi s’a rugat Elisei şi a zis: „Doamne, deschide-i robului Tău ochii să vadă!” Şi Domnul i-a deschis ochii, iar el a văzut; şi, iată, muntele plin: cai şi care de foc erau împrejurul lui Eliseic.

18 Şi cum ei [Sirienii] se coborau spre el, el I s’a rugat Domnului şi a zis: „Loveşte-i pe oamenii aceştia cu orbire!” Şi [Domnul] i-a lovit cu orbire, după cuvântul lui Elisei.† 19 Atunci Elisei le-a zis: „Nu aceasta este cetatea şi nu aceasta e calea; veniţi după mine, iar eu vă voi duce la omul pe care îl căutaţi”. Şi i-a dus în Samaria. 20 Şi a fost că după ce au intrat în Samaria, Elisei a zis: „Doamne, deschide-le ochii să vadă!” Şi Domnul le-a deschis ochii, ei au văzut, şi, iată, erau în mijlocul Samariei…

21 Când i-a văzut, regele lui Israel a zis către Elisei: „Nu cumva trebuie să-i ucid, părinte?” 22 Dar el a zis: „Nu-i ucide, decât doar dacă i-ai prins cu sabia ta şi cu arcul tău ca să-i omori; dimpotrivă, pune-le dinainte pâine şi apă, să mănânce şi să bea şi să se ducă la stăpânul lor”.† 23 Şi le-a pus dinainte un prânz mare, ei au mâncat şi au băut, el le-a dat drumul, iar ei s’au întors la stăpânul lor. Şi n’au mai venit pâlcurile de jaf din Siria în ţara lui Israeld.

24 Şi a fost că, după aceasta, fiul lui Benhadad, regele Siriei, şi-a strâns întreaga oştire şi s’a suit şi a împresurat Samaria. 25 Şi foamete mare s’a făcut în Samaria; şi, iată, atât de mult au ţinut-o împresurată, încât o căpăţână de măgar ajunsese la preţul de cincizecie de sicli de argint, iar un sfert de cabf de găinaţ de porumbel [se vindea] cu cinci sicli de argint.

26 Odată, când regele lui Israel mergea pe zid, o femeie a strigat către el, zicând: „O, rege, domnul meu, ajută-mă!” 27 Iar regele i-a zis: „Dacă Domnul nu te ajută, cum să te ajut eu?: din arie, de la teasc?…”. 28 Şi a întrebat-o regele: „Ce e cu tine?” Iar ea a zis: „Această femeie mi-a zis: – Dă-l pe fiul tău, şi-l vom mânca astăzi, iar pe fiul meu îl vom mânca mâine.† 29 Aşa că l-am fript pe fiul meu şi l-am mâncat. Iar a doua zi i-am spus: – Dă-l pe fiul tău, ca să-l mâncăm!… Dar ea şi-a ascuns fiul”g.† 30 Şi a fost că dacă regele lui Israel a auzit cuvintele femeii, şi-a sfâşiat hainele mergând pe zid, şi a văzut poporul că, pe dedesubt, el purta pe trup pânză de sach.† 31 Şi a zis regele: „Aşa să-mi facă mie Dumnezeu, ba încă şi mai mult, dacă astăzi capul lui Elisei îi va rămâne pe umeri!”i

32 Elisei şedea în casa lui, împreună cu bătrânii, când regele a trimis la el un om. Dar mai înainte ca acel sol să fi sosit la Elisei, acesta le-a zis bătrânilor: „Ştiţi voi că acest fiu de ucigaşj a trimis să-mi ia capul? Vedeţi ca, de îndată ce solul va fi intrat, închideţi uşa şi ţineţi-l la uşă: nu cumva în urma lui se aud paşii stăpânului său?” 33 Şi’n timp ce încă vorbea cu ei, solul a venit la el şi i-a zis: „Iată, răul acesta e de la Domnul; ce să mai aştept eu de la Domnul?”†

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

    Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
    Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
    Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.