Noul Testament de la Smirna
Apocalipsa sfântului Ioan teologul
Capitolul 7
1 Şi după acestea am văzut patru Îngeri stând în cele patru unghiuri ale pământului, ţinând cele patru vânturi ale pământului, să nu sufle vânt pre pământ, nici preste mare, nici pre tot copacul. 2 Şi am văzut alt Înger suindu-se de la Răsăritul Soarelui, având Pecetea lui Dumnezeu celui Viu; şi a strigat cu glas mare celor patru Îngeri, cărora li s-a dat să vatăme pământul şi marea. 3 Zicând: Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până ce vom pecetlui pe robii Dumnezeului nostru preste frunţile lor. 4 Şi am auzit numărul celor pecetluiţi o sută patruzeci şi patru de mii pecetluiţi din toată seminţia fiilor lui Israil. 5 Din seminţia Iudei, douăsprezece mii, pecetluiţi; din seminţia lui Rubin, douăsprezece mii, pecetluiţi; din seminţia lui Gad, douăsprezece mii, pecetluiţi. 6 Din seminţia lui Aser, douăsprezece mii, pecetluiţi; din seminţia lui Neftalim, douăsprezece mii, pecetluiţi; din seminţia lui Manase, douăsprezece mii, pecetluiţi. 7 Din seminţia lui Simeon, douăsprezece mii, pecetluiţi; din seminţia lui Levi, douăsprezece mii, pecetluiţi; din seminţia lui Isahar, douăsprezece mii, pecetluiţi; 8 Din seminţia lui Zabulon, douăsprezece mii, pecetluiţi; din seminţia lui Iosif, douăsprezece mii, pecetluiţi; din seminţia lui Veniamin, douăsprezece mii, pecetluiţi.
9 După acestea am văzut, şi iată, gloată mare, din tot neamul, şi seminţiile, şi noroadele, şi limbile, stând înaintea Scaunului, şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în Veşminte albe şi finici în mâinile lor. 10 Şi strigau cu glas mare, zicând: Mântuirea Dumnezeului nostru celui ce şade pre Scaun, şi Mielului. 11 Şi toţi Îngerii stau împrejurul Scaunului, şi a Bătrânilor, şi a celor patru Vieţuitori, şi au căzut înaintea Scaunului pre feţele sale, şi s-au închinat lui Dumnezeu. 12 Zicând: Amin. Bună cuvântarea, şi slava, şi înţelepciunea, şi mulţămita, şi cinstea, şi puterea, şi tăria Dumnezeului nostru, în vecii vecilor Amin. 13 Şi a răspuns unul din cei Bătrâni, zicându-mi mie: Aceştia care sunt îmbrăcaţi cu Veşmintele cele albe, cine sunt şi de unde au venit? 14 Şi am zis lui: Doamne, tu ştii. Şi mi-a zis mie: Aceştia sunt cei ce vin din necazul cel mare, şi şi-au spălat Veşmintele sale, şi şi-au albit Veşmintele sale cu Sângele Mielului. 15 Pentru aceasta sunt înaintea Scaunului lui Dumnezeu, şi slujesc lui ziua şi noaptea în Biserica lui; şi cel ce şade pre Scaun, se va sălăşlui preste ei. 16 Nu vor flămânzi mai mult, nici vor însetoşa mai mult, nici va mai cădea preste ei Soarele, nici tot zăduful. 17 Că Mielul cel din mijlocul Scaunului va paşte pre ei, şi îi va povăţui pre ei la izvoară de ape vii, şi va şterge Dumnezeu toată lacrăma de la ochii lor.
