Noul Testament de la Smirna
Apocalipsa sfântului Ioan teologul
Capitolul 21
1 Şi am văzut Cer nou, şi pământ nou, că Cerul cel dintâi, şi pământul cel dintâi a trecut, şi marea nu mai este. 2 Şi eu Ioan am văzut cetatea cea sfântă Ierusalimul cel nou pogorându-se de la Dumnezeu din Cer gătită ca o mireasă împodobită bărbatului său. 3 Şi am auzit glas mare din Cer zicând: Iată Cortul lui Dumnezeu cu oamenii, şi se va sălăşlui cu ei, şi ei vor fi noroade ale lui, şi însuşi Dumnezeu va fi cu ei, Dumnezeu al lor. 4 Şi va şterge Dumnezeu toată lacrăma de la ochii lor, şi moartea nu va fi mai mult, nici plângere, nici strigare, nici durere nu va fi mai mult, că cele dintâi au trecut. 5 Şi a zis cel ce şedea pre Scaun: Iată, toate le fac noi. Şi îmi zice mie: Scrie, că cuvintele acestea adevărate şi credincioase sunt. 6 Şi mi-a zis mie: S-a făcut; Eu sunt Alfa, şi Omega, începutul şi sfârşitul; Eu celui însetat din izvorul apei vieţii voi da în dar. 7 Cel ce va birui, va moşteni toate, şi eu voi fi lui Dumnezeu, şi el va fi mie fiu. 8 Iar celor fricoşi, şi necredincioşi, şi păcătoşi, şi spurcaţi, şi ucigaşi, şi curvari, şi fermecători, şi închinători de idoli, şi tuturor celor mincinoşi, partea lor în iezerul cel ce arde cu foc, şi cu piatră pucioasă, care este moartea cea a doua.
9 Şi a venit către mine unul din cei şapte Îngeri, care avea cele şapte fiale care erau pline de cele şapte rane cele mai de pre urmă; şi a grăit cu mine, zicând: Vino să-ţi arăt ţie Femeia mireasa Mielului. 10 Şi m-a dus pre mine în duh întru un munte mare, şi înalt, şi mi-a arătat mie cetatea cea mare Ierusalimul cel sfânt, pogorându-se din Cer de la Dumnezeu. 11 Având Slava lui Dumnezeu, şi Luminătorul ei asemenea cu piatră prea scumpă, şi cu piatra Iaspis ce este ca cristalul. 12 Şi având zid mare şi înalt, având porţi douăsprezece, şi la porţi Îngeri doisprezece, şi nume scrise deasupra, care sunt cele douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israil. 13 Despre răsărit, porţi trei; despre miază noapte, porţi trei; despre miază zi, porţi trei; despre apus, porţi trei. 14 Şi zidul cetăţii avea temelii douăsprezece, şi într-însele numele celor doisprezece Apostoli ai Mielului. 15 Şi cel ce vorbea cu mine, avea trestie de aur ca să măsoare cetatea, şi porţile ei, şi zidul ei. 16 Şi cetatea este în patru colţuri, şi lungimea ei este atât cât şi lăţimea; şi a măsurat cetatea cu trestia la stadii de douăsprezece mii; lungimea, şi lăţimea, şi înălţimea ei întocmai sunt. 17 Şi a măsurat zidul ei de o sută patruzeci şi patru de coţi, măsură a omului, care este a Îngerului. 18 Şi era zidirea zidului ei Iaspis, şi cetatea aur curat asemenea sticlei celei curate. 19 Şi temeliile zidului cetăţii cu toată piatra scumpă împodobite: Temelia cea dintâi, Iaspis; a doua, Safir; a treia, Halkidon; a patra, Smarald. 20 A cincea, Sardonix; a şasea, Sardion; a şaptea, Hrisolit; a opta, Virill; a noua, Topaz; a zecea, Hrisoprasos; a unsprezecea, Iakint; a douăsprezecea, Ametist. 21 Şi cele douăsprezece porţi, douăsprezece mărgăritaruri, una fieştecare poartă era dintru un mărgăritar; şi uliţa cetăţii aur curat, ca sticla cea luminoasă. 22 Şi Biserică nu am văzut întru dânsa: Că Domnul Dumnezeu Atotţiitorul este Biserica ei, şi Mielul. 23 Şi cetatea nu are trebuinţă de soare, nici de lună, ca să lumineze întru ea, că Slava lui Dumnezeu o a luminat pre ea, şi Luminătorul ei Mielul. 24 Şi neamurile celor ce se mântuiesc întru lumina ei vor umbla, şi împăraţii pământului aduc slava şi cinstea lor întru dânsa. 25 Şi porţile ei nu se vor închide ziua, că noapte nu va fi acolo. 26 Şi vor aduce slava, şi cinstea neamurilor întru dânsa. 27 Şi nu va intra întru dânsa tot ce este spurcat, şi face spurcăciune, şi minciună, fără numai cei scrişi în Cartea vieţii Mielului.
