Noul Testament de la Smirna
Epistolia sfântului apostol Iacov cea sobornicească
Capitolul 3
1 Nu fiţi mulţi dascăli, fraţii mei, ştiind că mai mare judecată vom să luăm. 2 Că multe greşim toţi; de nu greşeşte cineva în cuvânt, acesta este bărbat desăvârşit, puternic a-şi înfrâna şi tot trupul. 3 Că iată şi cailor frâiele în gură le punem, ca să se supuie ei nouă, şi tot trupul lor îl întoarcem. 4 Iată şi corăbiile mari fiind, şi de iuţi vânturi împingându-se, se întorc de o prea mică cârmă încotro voieşte pornirea cârmaciului.
5 Aşa şi limba mic mădular este, şi mari se laudă. Iată, puţin foc şi cât de mare materie arde. 6 Şi limba este foc, lumea (podoaba) nedreptăţii; aşa limba este aşezată întru mădulările noastre, care spurcă tot trupul, şi aprinde roata naşterii, şi se aprinde de gheena. 7 Că toată firea şi a fiarelor, şi a păsărilor, şi a celor ce se târăsc, şi a peştilor, se domoleşte şi s-a domolit de firea omenească. 8 Iar limba nimeni din oameni nu poate să o domolească; neînfrânată răutate, plină de otravă aducătoare de moarte. 9 Cu dânsa binecuvântăm pre Dumnezeu şi Tatăl, şi cu dânsa blestemăm pre oameni, care sunt făcuţi dupre asemănarea lui Dumnezeu. 10 Dintru aceiaşi gură iese buna cuvântare şi blestemul; nu trebuie, fraţii mei, acestea aşa să fie. 11 Au doară izvorul dintru aceiaşi vână izvorăşte dulce şi amar? 12 Au doară poate, fraţii mei, smochinul să facă măsline, sau viţa viei smochine? Aşa nici un izvor poate a face apă sărată şi dulce.
13 Cine este înţelept şi bine ştiutor întru voi? Să îşi arate din viaţa cea bună faptele sale întru blândeţele înţelepciunii. 14 Iar de aveţi râvnire amară şi prigonire întru inimile voastre, nu vă lăudaţi, nici minţiţi împotriva adevărului. 15 Nu este înţelepciunea aceasta de sus pogorându-se, ci pământească, sufletească, drăcească. 16 Pentru că unde este râvnire şi prigonire, acolo este neaşezare, şi tot lucrul rău. 17 Iar înţelepciunea cea de sus, întâi este curată, apoi făcătoare de pace, blândă, plecată, plină de milă şi de roduri bune, fără de judecată, şi nefăţarnică. 18 Iar roada dreptăţii cu pace se seamănă celor ce fac pacea.
