Noul Testament de la Smirna
Epistolia sfântului apostol Iacov cea sobornicească
Capitolul 2
1 Fraţii mei, nu întru alegerea feţelor să aveţi credinţa Domnului nostru Iisus Hristos al slavei. 2 Că de va intra întru adunarea voastră vreun om având inel de aur, cu haină luminoasă, şi va intra şi vreun sărac cu haină proastă; 3 Şi veţi căuta la cel ce poartă haina cea luminoasă şi veţi zice lui: Tu şezi aici bine; şi săracului veţi zice: Tu stai acolo, sau şezi aici sub aşternutul picioarelor mele;
4 Şi nu v-aţi luat aminte (aţi judecat) întru voi, şi v-aţi făcut judecători de gânduri rele? 5 Ascultaţi, fraţii mei cei iubiţi, au nu Dumnezeu a ales pre săracii lumii acesteia bogaţi în credinţă, şi moştenitori Împărăţiei care o a făgăduit celor ce-l iubesc pre el? 6 Iar voi aţi necinstit pre cel sărac. Au nu bogaţii vă asupresc pre voi, şi aceia vă trag pre voi la judecăţi? 7 Au nu ei hulesc numele cel bun, care s-a chemat preste voi? 8 Însă de pliniţi legea cea împărătească dupre Scriptură: Să iubeşti pre aproapele tău ca însuţi pre tine, bine faceţi. 9 Iar de vă uitaţi în faţă, păcat faceţi, mustrându-vă de lege ca nişte călcători de lege. 10 Că oricine va păzi toată legea, şi va greşi întru una, s-a făcut tuturor vinovat. 11 Că cel ce a zis: Să nu curveşti, a zis şi, Să nu ucizi; şi de nu curveşti, dar ucizi, te-ai făcut călcător legii. 12 Aşa să grăiţi, şi aşa să faceţi, ca cum prin legea slobozeniei aveţi să vă judecaţi. 13 Că judecata fără de milă este, celui ce nu face milă; şi se laudă mila asupra judecăţii.
14 Ce folos este, fraţii mei, de ar zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Au poate credinţa să-l mântuiască pre dânsul?
15 Că de va fi fratele sau sora goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele, 16 Şi va zice lor cineva dintru voi: Mergeţi cu pace, încălziţi-vă şi vă săturaţi, şi nu le-ar da lor cele de treaba trupului, ce folos ar fi? 17 Aşa şi credinţa, dacă nu are fapte, moartă este singură.
18 Ci va zice cineva, tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta din faptele tale, şi eu îţi voi arăta ţie din faptele mele credinţa mea. 19 Tu crezi că Dumnezeu unul este, bine faci; şi dracii cred şi se cutremură. 20 Voieşti dar să înţelegi o omule deşarte, că credinţa fără de fapte moartă este? 21 Avraam, Părintele nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, suind pre Isaac fiul său pre jertfelnic? 22 Vezi, că credinţa lucra dimpreună cu faptele lui, şi din fapte s-a plinit credinţa? 23 Şi s-a plinit Scriptura care zice: Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu, şi i s-a socotit lui întru dreptate, şi prieten lui Dumnezeu s-a chemat. 24 Vedeţi dar că din fapte se îndreptează omul, iar nu numai din credinţă? 25 Aşijderea încă şi Raav curva au nu din fapte s-a îndreptat primind pre vestitori, şi pre altă cale scoţându-i? 26 Că precum trupul fără de duh mort este, aşa şi credinţa fără de fapte moartă este.
