Noul Testament de la Smirna
Epistolia sfântului apostol Pavel cea a doua către Tesaloniceni
Capitolul 2
1 Şi vă rugăm pre voi, fraţilor, pentru venirea Domnului nostru Iisus Hristos, şi a noastră adunare la dânsul. 2 Ca nu degrab să vă clătiţi voi din minte, nici să vă spăimântaţi, nici prin duh, nici prin cuvânt, nici prin Epistolie, ca cum ar fi trimisă de la noi, cum că ar fi sosit ziua lui Hristos.
3 Să nu vă amăgească cineva pre voi nici într-un chip; că de nu va veni mai întâi depărtarea, şi se va arăta omul păcatului, fiul pieirii.
4 Protivnicul, şi care se va înălţa mai presus de tot cel ce se zice Dumnezeu sau închinăciune; aşa cât să şază el în Biserica lui Dumnezeu ca un Dumnezeu, arătându-se pre sine cum că ar fi el Dumnezeu.
5 Au nu vă aduceţi aminte că încă fiind eu la voi acestea am zis vouă? 6 Şi acum ce îl opreşte ştiţi, ca să se arate el la vremea sa. 7 (Că iată taina fărădelegii se lucrează), numai cel ce opreşte acum, până se va lua din mijloc. 8 Şi atunci se va arăta acel fără de lege, pre carele Domnul îl va omorî cu Duhul Gurii sale, şi îl va pierde cu arătarea venirii sale. 9 A căruia venire este dupre lucrarea satanei întru toată puterea, şi semne, şi minuni ale minciunii.
10 Şi întru toată amăgirea nedreptăţii întru cei pieritori; pentru că dragostea adevărului nu au primit ei ca să se mântuiască. 11 Şi pentru aceea va trimite lor Dumnezeu lucrarea înşelăciunii, ca să creadă ei minciunii. 12 Ca să se judece toţi care nu au crezut adevărului, ci au binevoit întru nedreptate.
13 Iar noi datori suntem pururea a mulţămi lui Dumnezeu pentru voi fraţilor iubiţi de Domnul; căci v-a ales pre voi Dumnezeu din început spre mântuire, întru sfinţirea Duhului, şi întru credinţa adevărului. 14 La care v-a chemat pre voi prin Evanghelia noastră, spre câştigarea Slavei Domnului nostru Iisus Hristos. 15 Drept aceea, fraţilor, staţi şi ţineţi predaniile care v-aţi învăţat, ori prin cuvânt, ori prin Epistolia noastră. 16 Iar însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, şi Dumnezeu şi Tatăl nostru, care ne-a iubit pre noi, şi ne-a dat mângâiere veşnică, şi nădejde bună prin Dar. 17 Să mângâie inimile voastre, şi să vă întărească pre voi întru tot cuvântul şi lucrul bun.
