Noul Testament de la Smirna
Epistolia sfântului apostol Pavel cea către Efeseni
Capitolul 4
1 Drept aceea vă rog pre voi eu legatul întru Domnul, cu vrednicie să umblaţi dupre chemarea cu care sunteţi chemaţi. 2 Cu toată smerenia, şi blândeţele, cu îndelunga răbdare, îngăduind unul altuia cu dragoste. 3 Nevoindu-vă a păzi unirea Duhului, întru legătura păcii. 4 Un trup, şi un Duh, precum şi chemaţi sunteţi întru o nădejde a chemării voastre. 5 Un Domn, o Credinţă, un Botez. 6 Un Dumnezeu, şi Tatăl tuturor, care este preste toate, şi prin toate, şi întru noi toţi. 7 Iar unuia fieştecăruia din noi s-a dat darul, dupre măsura darului lui Hristos. 8 Pentru aceea zice: Suindu-se la înălţime robit-a robime, şi a dat daruri oamenilor. 9 Iar aceia ce zice că s-a suit, ce este, fără numai că s-a şi pogorât întâi la cele mai de jos laturi ale pământului? 10 Cela ce s-a pogorât, acela este care s-a şi suit mai presus de toate Cerurile, ca să umple toate. 11 Şi acela a dat pre unii Apostoli, iar pre alţii Proroci, iar pre alţii Evanghelişti, iar pre alţii păstori şi dascăli. 12 Spre săvârşirea sfinţilor, spre lucrul slujbei, spre zidirea Trupului lui Hristos. 13 Până ce vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, întru bărbat desăvârşit, la măsura vârstei plinirii lui Hristos. 14 Ca să nu mai fim prunci, învăluindu-ne şi purtându-ne de tot vântul învăţăturii, întru amăgitura oamenilor, întru vicleşug, spre meşteşugirea înşelăciunii. 15 Ci adevăraţi fiind întru dragoste, să creştem întru el toate, care este Capul, Hristos. 16 Din care tot trupul potrivit alcătuindu-se şi încheindu-se prin toată pipăirea dării, dupre lucrare întru măsura fieştecăruia mădular, face creşterea trupului spre zidirea sa singur întru dragoste.
17 Drept aceea aceasta zic şi mărturisesc întru Domnul, ca să nu mai umblaţi voi precum şi celelalte neamuri umblă întru deşertăciunea minţii lor. 18 Întunecaţi fiind la minte, înstrăinaţi de viaţa lui Dumnezeu, pentru necunoştinţa care este întru ei, pentru împietrirea inimii lor. 19 Care întru nesimţire petrecând s-au dat pre sine înverşunării spre lucrarea a toată necurăţia, întru lăcomie. 20 Iar voi nu aşa aţi cunoscut pre Hristos. 21 De vreme ce pre el l-aţi auzit, şi întru dânsul v-aţi învăţat, precum este adevărul întru Iisus. 22 Ca să lepădaţi voi, dupre cea mai înainte vieţuire, pre omul cel vechi, care se strică după poftele înşelăciunii. 23 Şi să vă înnoiţi de iznoavă cu duhul minţii voastre. 24 Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, care dupre Dumnezeu s-a zidit, întru dreptate, şi întru sfinţenia adevărului. 25 Drept aceea lepădând minciuna grăiţi adevărul, fieştecare cu aproapele lui; căci suntem unul altuia mădulare. 26 Mâniaţi-vă şi nu greşiţi; soarele să nu apună întru mânia voastră. 27 Nu daţi loc diavolului. 28 Cel ce fură să nu mai fure, ci mai vârtos să se ostenească, lucrând binele cu mâinile sale, ca să aibă să dea celui lipsit. 29 Tot cuvântul putred să nu iasă din gura voastră, ci numai care este bun spre zidirea trebuinţei, ca să dea dar celor ce aud. 30 Şi să nu întristaţi pre Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru care v-aţi pecetluit spre ziua răscumpărării. 31 Toată amărăciunea, şi mânia, şi iuţimea, şi strigarea, şi hula, să se lepede de la voi, împreună cu toată răutatea. 32 Şi fiţi unul către altul buni, milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v-a iertat vouă întru Hristos.
