Noul Testament de la Smirna
Epistolia sfântului apostol Pavel cea întâi către Corinteni
Capitolul 11
1 Următori fiţi mie, precum şi eu lui Hristos.
2 Iară vă laud pre voi fraţilor, că de toate ale mele vă aduceţi aminte, şi precum am dat vouă, cele date (predaniile) ţineţi. 3 Şi voiesc să ştiţi voi, că a tot bărbatul Capul este Hristos, iar capul femeii este bărbatul, iar Capul lui Hristos Dumnezeu. 4 Tot bărbatul rugându-se, sau prorocind, cu capul acoperit (având pre cap) îşi ruşinează capul lui. 5 Iar toată femeia rugându-se, sau prorocind, cu capul dezvelit îşi ruşinează capul ei, că una este şi aceeaşi ca cum ar fi rasă. 6 Că de nu se înveleşte femeia, să se şi tundă. Iar de este lucru de ruşine femeii a se tunde sau a se rade, învelească-se. 7 Că bărbatul nu este dator să-şi acopere capul, chipul şi slava lui Dumnezeu fiind; iar femeia slava bărbatului este. 8 Că nu este bărbatul din femeie, ci femeia din bărbat. 9 Că nu s-a zidit bărbatul pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. 10 Pentru aceea datoare este femeia să aibă învelitoare în cap pentru Îngeri. 11 Însă nici bărbatul fără femeie, nici femeia fără bărbat întru Domnul. 12 Că precum este femeia din bărbat, aşa şi bărbatul prin femeie; şi toate de la Dumnezeu. 13 Întru voi înşivă judecaţi: Oare cu cuviinţă este femeia dezvelită să se roage lui Dumnezeu? 14 Au nu şi singură firea vă învaţă pre voi, că bărbatul de îşi lasă părul necinste lui este? 15 Iar femeia de îşi lasă părul, slavă ei este, de vreme ce părul este dat ei în loc de învelitoare. 16 Iar de se vede că este cineva prigonitor, noi obicei ca acesta nu avem, nici Bisericile lui Dumnezeu.
17 Şi aceasta poruncindu-vă nu vă laud, că nu spre mai bine, ci spre mai rău vă adunaţi. 18 Pentru că întâi, când vă adunaţi voi în Biserică, aud că se fac între voi împerecheri, şi despre o parte cred. 19 Că trebuie să fie şi eresuri între voi, ca cei lămuriţi să se facă arătaţi între voi. 20 Drept aceea când vă adunaţi voi împreună, nu este a mânca cină a Domnului. 21 Că fieştecare îşi pune cina sa mai-nainte spre mâncare; şi unul este flămând, iar altul este beat. 22 Au doară nu aveţi case ca să mâncaţi, şi să beţi? Sau pre Biserica lui Dumnezeu defăimaţi şi ruşinaţi pre cei lipsiţi? Ce voi zice vouă? Lăuda-voi pre voi? Întru aceasta nu vă laud. 23 Că eu am luat de la Domnul care am şi dat vouă, că Domnul Iisus în noaptea întru care s-a vândut, a luat pâine. 24 Şi mulţămind a frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi; acesta este Trupul meu, carele se frânge pentru voi; aceasta să faceţi întru pomenirea mea. 25 Aşijderea şi Paharul după cină zicând: Acest Pahar legea cea nouă este întru Sângele meu; aceasta să faceţi de câte ori veţi bea, întru pomenirea mea. 26 Că de câte ori veţi mânca Pâinea aceasta, şi veţi bea Paharul acesta, moartea Domnului vestiţi, până când va veni. 27 Drept aceea oricare va mânca Pâinea aceasta, sau va bea Paharul Domnului cu nevrednicie, vinovat va fi Trupului şi Sângelui Domnului. 28 Ci să se ispitească omul pre sine, şi aşa din Pâine să mănânce, şi din Pahar să bea. 29 Că cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, judecată luişi mănâncă şi bea, nesocotind Trupul Domnului. 30 Pentru acesta între voi mulţi sunt neputincioşi şi bolnavi, şi dorm mulţi. 31 Că de ne-am fi judecat pre noi singuri, nu ne-am fi osândit. 32 Iar judecându-ne de la Domnul, ne certăm, ca nu cu lumea să ne osândim. 33 Deci dar fraţii mei, când vă adunaţi să mâncaţi, unul pre altul să aşteptaţi. 34 Iar de flămânzeşte cineva, acasă să mănânce, ca să nu vă adunaţi spre osândă. Iar celelalte, dacă voi veni, le voi rândui.
