Noul Testament de la Smirna
Faptele sfinţilor apostoli
Capitolul 18
1 Iar după acestea ieşind Pavel din Atena, a venit la Corint. 2 Şi aflând pre oarecare iudeu anume Ahila, de neam din Pont, care de curând venise din Italia, şi pre Priscila femeia lui, (pentru că a fost poruncit Claudie să iasă toţi Iudeii din Roma), a venit la ei. 3 Şi pentru că era de un fel de meşteşug cu ei, a rămas lângă dânşii şi lucra; pentru că erau făcători de corturi cu meşteşugul. 4 Şi se pricea în Sinagogă în toate Sâmbetele, şi încredinţa şi pre Iudei şi pre Elini. 5 Iar dacă s-a pogorât de la Macedonia Sila şi Timotei, se cuprinsese de Duhul Pavel, mărturisind Iudeilor că Iisus este Hristos. 6 Şi stând ei împrotivă şi hulind, scuturându-şi hainele, a zis către dânşii: Sângele vostru asupra capului vostru; curat sunt eu, de acum la neamuri mă voi duce.
7 Şi mutându-se de acolo a venit la casa oarecăruia anume Iust, care cinstea pre Dumnezeu, a cărui casă era alături cu Sinagoga. 8 Iar Krisp, mai marele Sinagogăi, a crezut în Domnul, împreună cu toată casa lui, şi mulţi din Corinteni auzind credeau şi se botezau. 9 Şi a zis Domnul în vedenie noaptea lui Pavel: Nu te teme, ci grăieşte şi, nu tăcea. 10 Că eu sunt cu tine, şi nimeni nu se va ispiti asupra ta, ca să-ţi facă rău; pentru că norod mult este mie în cetatea aceasta. 11 Şi a şezut un an şi şase luni, învăţând întru ei cuvântul lui Dumnezeu.
12 Şi Galion fiind Antipat (dregător) în Ahaia, s-au ridicat toţi Iudeii cu un suflet asupra lui Pavel, şi l-au dus pre el la divan. 13 Zicând că afară de lege acesta îndeamnă pre oameni să cinstească pre Dumnezeu. 14 Şi vrând Pavel să deschidă gura, a zis Galion către Iudei: De ar fi vreo nedreptate sau vreo faptă rea o Iudeilor, după cuviinţă v-aş fi suferit pre voi. 15 Iar de vreme ce este întrebare pentru cuvânt, şi pentru nume, şi pentru legea voastră, veţi căuta voi, pentru că judecător acestora eu nu vreau să fiu. 16 Şi i-a gonit pre ei de la divan. 17 Şi apucând toţi Elinii pre Sosten mai marele Sinagogăi, îl bătea înaintea divanului, şi nimic de acestea lui Galion nu îi era lui grijă.
18 Iar Pavel încă mai îngăduind zile multe, despărţindu-se (luându-şi ziua bună) de la fraţi, a mers pre apă la Siria, şi împreună cu el Priscila şi Ahila, care şi-au tuns capul în Kegxrees, pentru că avea făgăduinţă. 19 Şi au sosit în Efes, şi pre aceia i-a lăsat acolo; iar el intrând în Sinagogă se întreba cu Iudeii. 20 Şi rugându-l ei ca să rămână la dânşii mai multă vreme, nu a voit. 21 Ci s-a despărţit (luându-şi ziua bună) de la ei, zicând: Mi se cade cu adevărat ca Praznicul cel ce vine să-l fac în Ierusalim, şi iarăşi mă voi întoarce la voi, de va voi Dumnezeu. Şi a purces de la Efes. 22 Şi pogorându-se în Cezareea, suindu-se şi închinându-se adunării, s-a pogorât la Antiohia. 23 Şi făcând acolo câtăva vreme, s-a dus trecând de rând prin ţinutul Galatiei, şi prin Frigia, întărind pre toţi ucenicii.
24 Iar un Iudeu oarecare anume Apolos, Alexandrin de neam, bărbat meşter la cuvânt, a venit în Efes, puternic fiind întru scripturi. 25 Acesta era învăţat calea Domnului, şi fierbând cu duhul grăia, şi învăţa cu deadinsul cele ce sunt pentru Domnul, ştiind numai botezul lui Ioan. 26 Acesta a început a grăi cu îndrăzneală în Sinagogă; şi auzindu-l pre el Ahila şi Priscila, l-au luat, şi mai cu amăruntul i-au spus lui calea lui Dumnezeu. 27 Şi vrând el să treacă în Ahaia, îndemnându-se fraţii, au scris ucenicilor să-l primească pre el, care mergând acolo mult a ajutat cu darul celor ce crezuseră. 28 Pentru că tare înfrunta pre Iudei înaintea norodului, arătându-le din scripturi că Iisus este Hristos.
