Noul Testament de la Smirna
Faptele sfinţilor apostoli
Capitolul 11
1 Şi au auzit Apostolii şi fraţii care erau în Iudeea, că şi neamurile au primit cuvântul lui Dumnezeu. 2 Şi când s-a suit Petru în Ierusalim, se priceau cu el cei din tăierea împrejur, zicând: 3 Căci către bărbaţi netăiaţi împrejur ai intrat, şi ai mâncat cu ei. 4 Şi începând Petru le-a spus lor pre rând, zicând: 5 Eu eram în cetatea Ioppe rugându-mă, şi am văzut întru uimirea minţii vedenie, pogorându-se un vas ca o masă de pânză mare de patru colţuri slobozindu-se din Cer, şi a venit până la mine. 6 În care căutând, luam seama, şi am văzut cele câte cu patru picioare ale pământului, şi fiarele, şi cele ce se târăsc, şi paserile Cerului. 7 Şi am auzit glas zicând mie: Sculându-te, Petre, junghie şi mănâncă. 8 Şi am zis: Nicidecum, Doamne. Că tot ce este spurcat sau necurat, nici odinioară nu a intrat în gura mea. 9 Şi mi-a răspuns mie glasul al doilea rând din Cer, zicând: Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu nu le spurca. 10 Şi aceasta s-a făcut de trei ori; şi iarăşi s-au ridicat toate la cer. 11 Şi iată, îndată trei oameni veniră la casa în care eram, trimişi de la Cezareea la mine. 12 Şi mi-a zis mie Duhul să merg împreună cu ei nimic îndoindu-mă; şi au venit împreună cu mine şi aceşti şase fraţi, şi am intrat în casa bărbatului. 13 Şi au vestit nouă cum au văzut pre Înger în casa lui stând, şi zicând lui: Trimite la Ioppe bărbaţi, şi cheamă pre Simon cel ce se numeşte Petru. 14 Care va grăi către tine graiuri, întru care te vei mântui tu, şi toată casa ta. 15 Şi când am început eu a grăi, a căzut Duhul Sfânt peste ei, ca şi peste noi întru început. 16 Şi mi-am adus aminte de cuvântul Domnului cum a zis: Ioan a botezat cu apă, iar voi vă veţi boteza cu Duh Sfânt. 17 Deci dacă a dat lor Dumnezeu întocmai Darul, ca şi nouă, crezând întru Domnul Iisus Hristos, dar eu ce puternic eram, să opresc pre Dumnezeu? 18 Şi auzind acestea au încetat, şi slăveau pre Dumnezeu, zicând: Şi neamurilor dar a dat Dumnezeu pocăinţa spre viaţă.
19 Deci cei ce s-au risipit pentru tulburarea ce s-a făcut pentru Ştefan, au trecut până la Fenicia, şi la Cipru, şi la Antiohia, nimănui grăind cuvântul, fără numai Iudeilor. 20 Şi erau unii dintre ei bărbaţi Ciprioţi, şi Cirineni, care intrând în Antiohia, grăiau către Elini binevestind pre Domnul Iisus. 21 Şi era Mâna Domnului cu ei; şi mult număr crezând, s-au întors la Domnul. 22 Şi s-a auzit cuvântul pentru dânşii în urechile Bisericii celei din Ierusalim; şi au trimis pre Varnava să meargă până la Antiohia. 23 Care mergând şi văzând Darul lui Dumnezeu, s-a bucurat; şi îndemna pre toţi ca întru voinţa inimii (precum au pus în inimă) să petreacă întru Domnul. 24 Căci era bărbat bun, şi plin de Duh Sfânt, şi de credinţă; şi s-au adaos norod mult la Domnul. 25 Şi a mers Varnava în Tars să caute pre Saul. 26 Şi aflându-l, l-a dus în Antiohia. Şi a fost un an deplin de s-au adunat ei în Biserică, şi au învăţat norod mult; şi s-au numit întâi în Antiohia ucenicii Creştini.
27 Iar în zilele acelea s-au pogorât din Ierusalim Proroci în Antiohia. 28 Şi sculându-se unul dintre dânşii anume Agav, însemna prin Duhul, că foamete mare va să fie în toată lumea; care a şi fost în zilele lui Claudie Cezarul. 29 Iar ucenicii, dupre cum cine avea, au aşezat fieştecare din ei a trimite spre slujba fraţilor celor ce locuiau în Iudeea. 30 Care au şi făcut, trimiţând la cei bătrâni prin mâna lui Varnava şi a lui Saul.
