Noul Testament de la Smirna
Evanghelia cea de la Ioan
Capitolul 7
1 Şi umbla Iisus după acestea în Galileea; că nu voia în Iudeea să umble, că-l căutau pre el Iudeii să-l omoare. 2 Şi era aproape Praznicul Iudeilor, Înfigerea corturilor. 3 Deci au zis către dânsul fraţii lui: Treci de aici, şi mergi în Iudeea, ca şi Ucenicii tăi să vază lucrurile care faci. 4 Că nimeni întru ascuns face ceva, şi caută să fie el la arătare; dacă faci acestea, arată-te pre tine lumii. 5 Pentru că nici fraţii lui nu credeau într-însul. 6 Deci a zis lor Iisus: Vremea mea încă nu a sosit; iar vremea voastră totdeauna este gata. 7 Nu poate lumea să vă urască pre voi; iar pre mine mă urăşte, pentru că eu mărturisesc de dânsa, că lucrurile ei sunt rele. 8 Voi suiţi-vă la Praznicul acesta; eu încă nu mă sui la Praznicul acesta, căci vremea mea încă nu s-a plinit. 9 Şi acestea zicând lor, a rămas în Galileea. 10 Şi dacă s-au suit fraţii lui, atunci şi el s-a suit la Praznic, nu de faţă, ci cam pre ascuns. 11 Iar Iudeii îl căutau pre el la Praznic, şi ziceau: Unde este acela? 12 Şi cârtire multă era pentru dânsul între noroade. Că unii ziceau, că bun este; iar alţii ziceau: Nu, ci amăgeşte norodul. 13 Însă nimenea de faţă nu grăia de dânsul, pentru frica Iudeilor. 14 Iar înjumătăţindu-se Praznicul, s-a suit Iisus în Biserică şi învăţa. 15 Şi se mirau Iudeii, zicând: Cum ştie acesta carte, nefiind învăţat? 16 Deci a răspuns lor Iisus, şi a zis: A mea învăţătură nu este a mea, ci a celui ce m-a trimis pre mine. 17 De va voi cineva să facă voia lui, va cunoaşte pentru învăţătura aceasta, oare de la Dumnezeu este, sau eu de la mine grăiesc. 18 Cela ce grăieşte de la sine, slava sa caută; iar cela ce caută slava celui ce l-a trimis pre el, acesta adevărat este, şi nedreptate nu este întru dânsul. 19 Au nu Moise v-a dat vouă legea? Şi nimeni din voi nu face legea. Ce mă căutaţi să mă omorâţi? 20 Răspuns-a norodul şi a zis: drac ai; cine te caută să te omoare? 21 Răspuns-a Iisus şi a zis lor: Un lucru am făcut, şi toţi vă miraţi pentru acesta. 22 Moise v-a dat vouă tăierea împrejur, (nu că de la Moise este, ci de la părinţi) şi Sâmbăta tăiaţi împrejur pre om. 23 Dacă tăiere împrejur primeşte omul Sâmbăta, ca să nu se strice legea lui Moise, pre mine vă mâniaţi, căci om întreg am făcut sănătos Sâmbăta? 24 Nu judecaţi după faţă, ci dreaptă judecată judecaţi. 25 Deci ziceau unii din Ierusalimneni: Au nu este acesta, pre care îl caută să-l omoare? 26 Şi iată, de faţă grăieşte, şi nimic lui nu-i zic. Nu cumva au cunoscut cu adevărat boierii, că adevărat acesta este Hristos? 27 Ci pre acesta îl ştim de unde este, iară Hristos când va veni, nimenea nu ştie de unde este. 28 Deci striga Iisus în Biserică învăţând, şi zicând: Şi pre mine mă ştiţi, şi ştiţi de unde sunt; şi de la mine nu am venit, ci este adevărat cela ce m-a trimis, pre care voi nu îl ştiţi. 29 Iar eu îl ştiu pre el, că de la dânsul sunt, şi acela m-a trimes.
30 Deci îl căuta pre el să-l prinză; şi nimeni nu şi-a pus pre dânsul mâinile, că încă nu venise ceasul lui. 31 Şi mulţi din norod au crezut într-însul, şi ziceau, că Hristos când va veni, au doară mai multe semne va face decât acestea, care a făcut acesta? 32 Au auzit Fariseii pre norod cârtind pentru dânsul acestea, şi au trimis slugi Fariseii şi Arhiereii ca să-l prindă pre dânsul. 33 Deci a zis lor Iisus: Încă puţină vreme cu voi sunt, şi merg la cela ce m-a trimis pre mine. 34 Căuta-mă-veţi şi nu mă veţi afla; şi unde sunt eu, voi nu puteţi să veniţi. 35 Deci au zis Iudeii între sine: Unde va să meargă acesta, că noi nu-l vom afla pre el? Nu cumva întru risipirea elinilor va să meargă şi să înveţe pre elini? 36 Ce este cuvântul acesta care a zis: Căuta-mă-veţi şi nu mă veţi afla; şi unde sunt eu, voi nu puteţi să veniţi.
37 Iar în ziua cea de pre urmă cea mare a Praznicului, a stătut Iisus, şi a strigat, zicând: De însetează cineva, să vie la mine şi să bea. 38 Cela ce crede întru mine, precum a zis scriptura, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui. 39 (Iar aceasta a zis pentru Duhul, pre care era să-l ia cei ce cred întru dânsul; că încă nu era Duh Sfânt, că Iisus încă nu se proslăvise).
40 Deci mulţi din norod auzind cuvântul, ziceau: Acesta este cu adevărat Prorocul; iar alţii ziceau: Acesta este Hristosul. 41 Iar alţii ziceau: Au doară din Galileea va să vie Hristos? 42 Au nu a zis scriptura, că din sămânţa lui David, şi din oraşul Betleem, unde a fost David, va să vie Hristos? 43 Şi împerechere între norod s-a făcut pentru dânsul. 44 Iar unii dintr-înşii voiau să-l prindă pre el; dar nimenea nu şi-a pus pre dânsul mâinile. 45 Deci au venit slugile către Arhierei şi către Farisei, şi au zis lor aceia: Pentru ce nu l-aţi adus pre el? 46 Răspuns-au slugile: Niciodată om aşa a grăit, ca omul acesta. 47 Şi au răspuns lor Fariseii: Au doară şi voi v-aţi amăgit? 48 Au doară cineva din boieri a crezut într-însul, sau din Farisei? 49 Ci norodul acesta, care nu ştie legea, blestemat este. 50 Zis-a Nicodim către ei, care venise noaptea la dânsul, unul fiind dintru ei: 51 Au doară legea noastră judecă pre om, de nu va auzi de la el mai-nainte, şi va cunoaşte ce face? 52 Răspuns-au, şi i-au zis lui: Au doară şi tu din Galileea eşti? Cearcă şi vezi, că Proroc din Galileea nu s-a sculat. 53 Şi au mers fieştecare la casa sa.
