Noul Testament de la Smirna
Evanghelia cea de la Ioan
Capitolul 6
1 După acestea s-a dus Iisus de cea parte de marea Galileei care este a Tiberiadei. 2 Şi a mers după dânsul norod mult, căci vedeau semnele lui care făcea la cei bolnavi. 3 Şi s-a suit în munte Iisus, şi acolo a şezut cu Ucenicii săi. 4 Şi era aproape Paştile, Praznicul Iudeilor. 5 Deci ridicându-şi Iisus ochii, şi văzând, că mult norod vine la dânsul, zice către Filip: De unde vom cumpăra pâini, ca să mănânce aceştia? 6 (Iară aceasta zicea ispitind pre el; că însuşi ştia ce vrea să facă). 7 Răspuns-a Filip lui: De două sute de dinari pâini nu le va ajunge lor, ca fieştecare dintr-înşii câte puţin să ia. 8 Grăit-a lui unul din Ucenicii lui, Andrei fratele lui Simon Petru: 9 Este un copil aicea, care are cinci pâini de orz, şi doi peşti; ci acestea ce sunt la atâţia? 10 Şi a zis Iisus: Faceţi pre oameni să şază; şi era iarbă multă într-acel loc. Deci au şezut bărbaţii cu numărul ca la cinci mii. 11 Şi a luat pâinile Iisus, şi mulţămind, a împărţit Ucenicilor, iar Ucenicii celor ce şedeau; aşijderea şi din peşti cât au vrut ei. 12 Iar dacă s-au săturat, a zis Ucenicilor săi: Adunaţi sfărâmiturile ce au prisosit, ca să nu se piardă ceva. 13 Deci au adunat, şi au umplut douăsprezece coşuri de sfărâmituri, din cinci pâini de orz, care au prisosit celor ce au mâncat. 14 Iar oamenii văzând semnul, care a făcut Iisus, ziceau: Că acesta este adevărat Prorocul cel ce va să vie în lume. 15 Deci Iisus cunoscând că vor să vie, şi să-l apuce pre el, ca să-l facă Împărat, s-a dus iarăşi în munte el singur. 16 Şi dacă s-a făcut seară, s-au pogorât Ucenicii lui la mare. 17 Şi intrând în corabie, mergeau de ceea parte de mare la Capernaum; şi iată întuneric s-a făcut, şi nu venise către ei Iisus. 18 Şi marea s-a ridicat, vânt mare suflând. 19 Deci venind ei ca la douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pre Iisus umblând pre mare, şi apropiindu-se de corabie; şi s-au înfricoşat. 20 Iar el a zis lor: Eu sunt, nu vă temeţi. 21 Deci vrea să-l ia pre el în corabie; şi îndatăşi corabia a sosit la pământul, la care ei mergeau.
22 A doua zi norodul care sta de cea parte de mare, văzând că altă corabie nu era acolo, fără numai una, întru care intrase Ucenicii lui, şi cum că Iisus nu a intrat în corabie împreună cu Ucenicii săi, ci singuri Ucenicii lui s-au dus. 23 (Şi alte corăbii au venit de la Tiberiada, aproape de locul unde au mâncat pâinea, mulţămind Domnul). 24 Deci dacă a văzut norodul, că Iisus nu este acolo, nici Ucenicii lui, au intrat şi ei în corăbii, şi au mers în Capernaum, căutând pre Iisus. 25 Şi aflându-l pre el de cea parte de mare, i-au zis lui: Rabbi, când ai venit aici? 26 Răspuns-a Iisus lor, şi a zis: Amin Amin grăiesc vouă: Mă căutaţi pre mine, nu căci aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâini, şi v-aţi săturat. 27 Lucraţi nu mâncarea cea pieritoare, ci mâncarea care rămâne spre viaţa veşnică; care Fiul Omului va da vouă: Că pre acesta Dumnezeu Tatăl l-a pecetluit. 28 Deci au zis către dânsul: Ce vom face să lucrăm lucrurile lui Dumnezeu? 29 Răspuns-a Iisus, şi a zis lor: Acesta este lucrul lui Dumnezeu, ca să credeţi întru care a trimis acela. 30 Zis-au drept aceea lui: Dară ce semn faci tu, ca să vedem şi să credem ţie? Ce lucrezi? 31 Părinţii noştri manna au mâncat în pustie, precum este scris: Pâine din Cer le-a dat lor de au mâncat. 32 Deci le-a zis lor Iisus: Amin Amin zic vouă: nu Moise a dat vouă pâinea din Cer, ci Tatăl meu dă vouă din Cer Pâinea cea adevărată. 33 Pentru că Pâinea lui Dumnezeu este, ceea ce se pogoară din Cer, şi viaţă dă lumii. 34 Deci au zis către dânsul: Doamne, pururea dă-ne nouă pâinea aceasta. 35 Şi a zis lor Iisus: Eu sunt Pâinea vieţii, cela ce vine către mine, nu va flămânzi; şi cela ce crede întru mine, nu va înseta nici odinioară. 36 Ci am zis vouă: Că m-aţi şi văzut pre mine, şi nu credeţi. 37 Tot ce îmi dă mie Tatăl, către mine va veni; şi pre cela ce vine către mine, nu îl voi scoate afară. 38 Că m-am pogorât din Cer, nu ca să fac voia mea, ci voia celui ce m-a trimis pre mine. 39 Şi aceasta este voia Tatălui celui ce m-a trimis pre mine: Ca tot ce mi-a dat mie, să nu pierz dintr-însul, ci să-l înviez pre el în ziua cea de apoi. 40 Şi aceasta este voia celui ce m-a trimis pre mine, ca tot cine vede pre Fiul, şi crede întru el, să aibă viaţă veşnică; şi eu îl voi învia pre el în ziua cea de apoi.
41 Deci cârteau Iudeii pentru el, că a zis: Eu sunt Pâinea ceea ce s-a pogorât din Cer. 42 Şi ziceau: Au nu este acesta Iisus Fiul lui Iosif, căruia ştim noi pre tatăl său, şi pre Muma sa? Dar cum zice el, că din Cer m-am pogorât? 43 Deci răspuns-a Iisus, şi a zis lor: Nu cârtiţi între voi. 44 Nimenea nu poate să vie către mine, de nu-l va trage pre el Tatăl cel ce m-a trimis pre mine, şi Eu îl voi învia pre el în ziua cea de apoi. 45 Este scris în Proroci: Şi vor fi toţi învăţaţi de Dumnezeu; deci tot cela ce aude de la Tatăl, şi se învaţă, vine către mine. 46 Nu doară că pre Tatăl l-a văzut cineva, fără numai cela ce este de la Dumnezeu; acela a văzut pre Tatăl. 47 Amin Amin grăiesc vouă: Cela ce crede întru mine, are viaţă veşnică. 48 Eu sunt Pâinea vieţii. 49 Părinţii voştri au mâncat manna în pustie, şi au murit. 50 Aceasta este Pâinea care se pogoară din Cer, ca să mănânce cineva dintr-însa şi să nu moară. 51 Eu sunt Pâinea cea vie care s-a pogorât din Cer; de va mânca cineva din Pâinea aceasta, va fi viu în veci; şi Pâinea care eu voi da, Trupul meu este, pre care eu îl voi da pentru viaţa lumii. 52 Deci se priceau între sine Iudeii, zicând: Cum poate acesta să-şi dea nouă Trupul său să-l mâncăm? 53 Şi a zis lor Iisus: Amin Amin grăiesc vouă, de nu veţi mânca Trupul Fiului Omului, şi nu veţi bea Sângele lui, nu veţi avea viaţă întru voi. 54 Cela ce mănâncă Trupul meu, şi bea Sângele meu, are viaţă veşnică; şi Eu îl voi învia pre el în ziua cea de apoi. 55 Că Trupul meu adevărat este mâncare, şi Sângele meu adevărat este băutură. 56 Cela ce mănâncă Trupul meu, şi bea Sângele meu, întru mine petrece, şi eu întru el. 57 Precum m-a trimis pre mine Tatăl cel viu, şi eu viez pentru Tatăl; şi cela ce mă mănâncă pre mine, şi acela va fi viu pentru mine. 58 Aceasta este Pâinea care din Cer s-a pogorât; nu precum au mâncat manna părinţii voştri, şi au murit; cela ce va mânca Pâinea aceasta, va fi viu în veac. 59 Acestea a zis în Sinagogă, învăţând în Capernaum. 60 Deci mulţi auzind din Ucenicii lui, au zis: Greu este cuvântul acesta, cine poate să-l auză pre el? 61 Iară Iisus ştiind întru sine, că cârtesc pentru aceasta Ucenicii lui, a zis lor: Aceasta vă sminteşte pre voi? 62 Dară de veţi vedea pre Fiul Omului suindu-se, unde era mai înainte? 63 Duhul este care face viu, trupul nu foloseşte nimic. Graiurile care eu grăiesc vouă, duh sunt, şi viaţă sunt. 64 Ci sunt unii din voi, care nu cred. Că ştia dintru început Iisus, care sunt cei ce nu cred, şi care este cela ce vrea să-l vânză pre el. 65 Şi zicea: Pentru aceasta am zis vouă: Că nimenea nu poate să vie la mine, de nu va fi dat lui de la Tatăl meu. 66 Dintru aceasta mulţi din Ucenicii lui s-au întors înapoi, şi nu mai umblau cu dânsul. 67 Şi a zis Iisus celor doisprezece: Au doară şi voi voiţi să vă duceţi? 68 Răspuns-a Simon Petru lui: Doamne, la cine ne vom duce? Cuvinte ale vieţii veşnice ai. 69 Şi noi am crezut, şi am cunoscut, că tu eşti Hristosul Fiul lui Dumnezeu celui viu. 70 Răspuns-a lor Iisus: Au nu eu pre voi cei doisprezece v-am ales, şi unul din voi diavol este. 71 Şi zicea de Iuda al lui Simon Iscarioteanul; că acela vrea să-l vândă pre el, unul fiind din cei doisprezece.
