Noul Testament de la Smirna
Evanghelia cea de la Ioan
Capitolul 21
1 După aceasta iarăşi s-a arătat pre sine Iisus Ucenicilor săi, sculându-se din morţi, la marea Tiberiadei; şi s-a arătat aşa: 2 Era împreună Simon Petru, şi Toma care se zice geamăn, şi Natanail cel din Cana-Galileei, şi fiii lui Zevedei, şi alţi doi din Ucenicii lui. 3 Zis-a lor Simon Petru: Mă duc să vânez peşte, zis-au ei lui: Mergem şi noi împreună cu tine, şi au ieşit, şi s-au suit în corabie îndată, şi întru acea noapte nu au prins nimic. 4 Iar dacă s-a făcut dimineaţă, a stătut Iisus la ţărmuri; dar nu ştiau Ucenicii că Iisus este. 5 Deci a zis lor Iisus: Fiilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare? Răspuns-au lui: Nu. 6 Iar el a zis lor: Aruncaţi mreaja de-a dreapta parte a corăbiei, şi veţi afla. Şi au aruncat, şi nu mai puteau să o tragă pre ea de mulţimea peştilor. 7 Zis-a drept aceea Ucenicul acela, pre care iubea Iisus, lui Petru: Domnul este. Iar Simon Petru auzind că Domnul este, cu ependitul s-a încins, (că era gol), şi s-a aruncat în mare. 8 Iar ceilalţi Ucenici cu corăbioara au venit, (căci nu erau departe de pământ, ci ca la două sute de coţi), trăgând mreaja cu peştii. 9 Deci dacă au ieşit la pământ, au văzut jeratec stând, şi peşte pus deasupra, şi pâine. 10 Zis-a lor Iisus: Aduceţi din peştii care aţi prins acum. 11 S-a suit Simon Petru, şi a tras mreaja la uscat, plină de peşti mari, o sută cincizeci şi trei, şi atâţia fiind, nu s-a rupt mreaja. 12 Zis-a lor Iisus: Veniţi de prânziţi. Şi nimeni nu cuteza din Ucenici să-l întrebe pre el, Tu cine eşti? Ştiind că Domnul este. 13 Şi a venit Iisus, şi a luat pâinea, şi le-a dat lor; şi peştele aşijderea. 14 Cu aceasta acum a treia oară s-a arătat Iisus Ucenicilor săi, după ce s-a sculat din morţi.
15 Deci dacă au prânzit, a zis lui Simon Petru Iisus: Simone al lui Iona iubeşti-mă mai mult decât aceştia? Zis-a lui: Aşa Doamne, tu ştii, că te iubesc. Zis-a lui: Paşte mieluşeii mei. 16 Zis-a lui iarăşi a doua oară: Simone al lui Iona iubeşti-mă? Răspuns-a lui: Aşa Doamne, tu ştii, că te iubesc. Zis-a lui: Păstoreşte oile mele. 17 Zis-a lui a treia oară: Simone al lui Iona iubeşti-mă? S-a mâhnit Petru, căci a zis lui a treia oară: Iubeşti-mă? Şi a zis lui: Doamne, tu toate ştii, tu ştii că te iubesc. 18 Zis-a Iisus lui: Paşte oile mele. Amin Amin zic ţie: Când erai mai tânăr, te încingeai pre tine însuţi, şi umblai unde vreai; iar după ce vei îmbătrâni, vei întinde mâinile tale, şi altul te va încinge, şi te va duce, unde tu nu voieşti. 19 Şi aceasta a zis, însemnând, cu ce moarte va slăvi pre Dumnezeu. Şi aceasta grăind, a zis lui: Urmează mie. 20 Iar întorcându-se Petru, a văzut pre Ucenicul, pre care iubea Iisus, mergând după el, care a şi căzut la cină pre Pieptul lui, şi a zis: Doamne, cine este cela ce va să te vânză. 21 Pre acela văzându-l Petru, a zis lui Iisus: Doamne, dar acesta ce? 22 Zis-a Iisus lui: De voi vrea să rămână acesta până voi veni, ce-ţi este ţie? Tu urmează mie. 23 Deci a ieşit cuvântul acesta între fraţi, că Ucenicul acesta nu va muri; şi nu a zis Iisus lui, că nu va muri; ci, de voi vrea să rămână acesta până voi veni, ce-ţi este ţie? 24 Acesta este Ucenicul, care mărturiseşte pentru acestea, şi a scris acestea. Şi ştim că adevărată este mărturia lui. 25 Sunt încă şi altele multe câte a făcut Iisus, care de s-ar fi scris câte una, nici în lumea aceasta (mi se pare) că nu ar încăpea Cărţile ce s-ar fi scris. Amin.
