Noul Testament de la Smirna
Evanghelia cea de la Luca
Capitolul 21
1 Şi căutând, a văzut pre cei bogaţi aruncând darurile lor în Gazofilachie. 2 Şi a văzut şi pre o văduvă săracă aruncând acolo doi filiari. 3 Şi a zis: Adevărat zic vouă, că această văduvă săracă, mai mult decât toţi a aruncat. 4 Că toţi aceştia din prisosinţa lor au aruncat la darurile lui Dumnezeu; iar aceasta din lipsa sa, toată avuţia sa care a avut, o a aruncat.
5 Şi oarecare grăind pentru Biserică, că este împodobită cu pietre frumoase, şi cu podoabe, a zis: 6 Acestea care vedeţi, vor veni zile întru care nu va rămânea piatră pre piatră, care să nu se risipească. 7 Şi l-au întrebat pre el, zicând: Învăţătorule, dar când vor fi acestea? Şi ce semn este, când vor vrea să fie acestea? 8 Iar el a zis: Căutaţi să nu vă amăgiţi; că mulţi vor veni întru Numele meu, zicând: Că eu sunt, şi vremea s-a apropiat; ci să nu mergeţi după ei. 9 Şi când veţi auzi războaie, şi răzmeriţe, să nu vă spăimântaţi. Că se cade să fie acestea întâi; ci nu va fi îndată sfârşitul. 10 Atunci, zicea lor: Se va scula neam preste neam, şi împărăţie preste împărăţie. 11 Şi vor fi cutremuri mari pre alocurea, şi foamete, şi ciume, spaime, şi semne mari din Cer vor fi. 12 Iar mai înainte de acestea toate vor pune preste voi mâinile sale, şi vă vor goni, dându-vă la adunări, şi în temniţe, ducându-vă la împăraţi şi la domni, pentru Numele meu. 13 Şi se va întâmpla vouă întru mărturisire. 14 Puneţi dar întru inimile voastre, să nu gândiţi mai înainte ce veţi răspunde. 15 Că eu vă voi da vouă gură şi înţelepciune; căreia nu-i vor putea grăi nici sta împrotivă toţi care se vor pune împrotivă vouă. 16 Şi vă veţi da şi de părinţi, şi de rudenii, şi de prieteni, şi de fraţi; şi vor omorî din voi. 17 Şi veţi fi urâţi de toţi pentru Numele meu. 18 Şi păr din capul vostru nu va pieri. 19 Întru răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre.
20 Iar când veţi vedea Ierusalimul înconjurându-se de ostaşi, atunci să ştiţi, că s-a apropiat pustiirea lui. 21 Atunci cei ce vor fi în Iudeea, să fugă la munţi; şi cei ce vor fi în mijlocul ei, să se dea în laturi; şi cei ce vor fi prin sate, să nu intre într-însul. 22 Că zilele izbândirii sunt acestea, ca să se plinească toate cele scrise. 23 Iar vai celor ce vor avea în pântece, şi celor ce vor apleca întru acele zile; că va fi nevoie mare pre pământ; şi mânie asupra norodului acestuia. 24 Şi vor cădea întru ascuţitul sabiei, şi se vor duce robi în toate neamurile; şi Ierusalimul va fi călcat de neamuri, până se vor plini vremile neamurilor. 25 Şi vor fi semne în Soare, şi în Lună, şi în Stele, şi pre pământ mâhnire limbilor cu nedumerire, sunet făcând marea şi valurile. 26 Mai murind oamenii de frică, şi de aşteptarea celor ce vor să vie în lume; că puterile Cerurilor se vor clăti. 27 Şi atunci vor vedea pre Fiul Omului venind pre nori cu putere, şi cu slavă multă. 28 Deci începând acestea a se face, ridicaţi-vă în sus, şi ridicaţi capetele voastre, că se apropie izbăvirea voastră.
29 Şi le-a zis lor pildă: Vedeţi smochinul, şi toţi copacii. 30 Când înfrunzesc, văzând din voi înşivă ştiţi că de acum aproape va fi vara. 31 Aşa şi voi, când veţi vedea acestea făcându-se, să ştiţi că aproape este Împărăţia lui Dumnezeu. 32 Amin zic vouă, că nu va trece neamul acesta până când toate acestea vor fi. 33 Cerul şi pământul vor trece, iar cuvintele mele nu vor trece. 34 Ci luaţi aminte de sine-vă ca să nu se îngreuieze inimile voastre cu saţiul mâncării şi cu beţia, şi cu grijile lumii, şi fără de veste să vie asupra voastră ziua aceea. 35 Căci ca o cursă va veni, preste toţi cei ce şed pre faţa a tot pământul. 36 Privegheaţi dar, în toată vremea, rugându-vă, ca să vă învredniciţi a scăpa de toate cele ce vor să fie, şi a sta înaintea Fiului Omului. 37 Şi era ziua învăţând în Biserică; iar noaptea ieşind, petrecea în muntele ce se cheamă al Măslinilor. 38 Şi tot norodul mâneca la dânsul în Biserică, ca să-l asculte pre el.
