Noul Testament de la Smirna
Evanghelia cea de la Luca
Capitolul 2
1 Şi a fost în zilele acelea, ieşit-a poruncă de la Cezarul August, să se scrie toată lumea. 2 (Această scrisoare întâi s-a făcut, domnind în Siria Cirineu.) 3 Şi mergeau toţi să se scrie, fieştecare în cetatea sa. 4 Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret la Iudeea, în cetatea lui David, care se cheamă Betleem, (pentru că era el din casa şi din seminţia lui David). 5 Să se scrie cu Mariam cea logodită lui femeie, fiind grea. 6 Şi a fost când erau ei acolo, s-au umplut zilele ca să nască ea. 7 Şi a născut pre fiul său cel întâi născut, şi l-a înfăşat pre dânsul, şi l-a culcat în iesle; pentru că nu aveau ei loc la gazdă.
8 Şi păstori erau într-aceeaşi latură petrecând, şi păzind streji de noapte împrejurul turmei lor. 9 Şi iată Îngerul Domnului a stătut înaintea lor, şi Slava Domnului a strălucit împrejurul lor; şi s-au înfricoşat cu frică mare. 10 Şi le-a zis lor Îngerul: Nu vă temeţi; că iată, vestesc vouă bucurie mare, care va fi la tot norodul. 11 Că s-a născut vouă astăzi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. 12 Şi acesta va fi vouă semn: Afla-veţi un Prunc înfăşat, culcat în iesle. 13 Şi îndată s-a făcut împreună cu Îngerul mulţime de Oaste Cerească, lăudând pre Dumnezeu, şi zicând: 14 Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pre pământ pace, întru oameni bunăvoire. 15 Şi a fost dacă s-au dus de la dânşii Îngerii la Cer, şi oamenii păstori au zis unii către alţii: Să mergem până în Betleem, şi să vedem cuvântul acesta ce s-a făcut, care Domnul a arătat nouă. 16 Şi au venit degrab, şi au aflat pre Mariam, şi pre Iosif, şi Pruncul culcat în iesle. 17 Şi văzând au spus pentru cuvântul ce se grăise lor de Pruncul acesta. 18 Şi toţi cei ce au auzit s-au mirat de cele ce s-au zis de păstori către dânşii. 19 Iar Mariam păzea toate cuvintele acelea, punându-le întru Inima sa. 20 Şi s-au întors păstorii, slăvind şi lăudând pre Dumnezeu, de toate cele ce au auzit şi au văzut, precum s-a zis către dânşii.
21 Şi când s-au umplut opt zile, ca să-l taie pre el împrejur, s-a chemat Numele lui IISUS, care s-a numit de Înger, mai-nainte de a se zămisli el în Pântece. 22 Şi când s-au umplut zilele curăţirii lor, după Legea lui Moise l-au suit pre el în Ierusalim, ca să-l pună înaintea Domnului. (Precum este scris în Legea Domnului. 23 Că toată partea bărbătească, ce deschide pântecele, sfânt lui Dumnezeu se va chema). 24 Şi ca să dea jertfă, dupre ceea ce s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele, sau doi pui de porumb.
25 Şi iată era un om în Ierusalim, anume Simeon; şi omul acela era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptând mângâiere lui Israil; şi Duh Sfânt era preste dânsul. 26 Şi era făgăduit lui de la Duhul Sfânt, să nu vază moartea, până ce va vedea pe Hristosul Domnului. 27 Şi a venit cu Duhul în Biserică; şi când au adus înlăuntru Părinţii pre Iisus Pruncul, ca să facă ei după obiceiul legii pentru el. 28 Şi acela l-a luat pre dânsul în braţele sale, şi a binecuvântat pre Dumnezeu, şi a zis: 29 Acum slobozeşti pre robul tău, Stăpâne, dupre cuvântul tău, cu pace. 30 Că văzură ochii mei mântuirea ta. 31 Care ai gătit înaintea feţei tuturor noroadelor. 32 Lumină spre descoperirea neamurilor, şi slava norodului tău Israil. 33 Şi era Iosif, şi Muma lui mirându-se de cele ce se grăiau pentru dânsul. 34 Şi i-a blagoslovit pre dânşii Simeon, şi a zis către Mariam Muma lui: Iată, acesta este pus spre căderea şi scularea a multora întru Israil, şi spre semnul căruia i se va zice împrotivă. 35 (Şi prin însuşi sufletul tău va trece sabie), ca să se descopere de la multe inimi cugetele. 36 Şi era Ana Prorociţa, fata lui Fanuil, din neamul lui Aser; aceasta îmbătrânise în zile multe, care trăise cu bărbatul său şapte ani din fecioria sa. 37 Şi aceasta a fost văduvă ca la optzeci şi patru de ani, care nu se depărta de la Biserică cu posturi şi cu rugăciuni, slujind ziua şi noaptea. 38 Şi aceea într-acel ceas venind se mărturisea Domnului, şi grăia pentru dânsul tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim. 39 Şi după ce au săvârşit ei toate după legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret. 40 Iar Pruncul creştea şi se întărea cu Duhul, umplându-se de înţelepciune; şi Darul lui Dumnezeu era preste dânsul.
41 Şi se duceau Părinţii lui în fieştecare an în Ierusalim, la Praznicul Paştilor. 42 Şi când a fost de doisprezece ani, suindu-se ei în Ierusalim după obiceiul Praznicului. 43 Şi sfârşind zilele, când s-au întors ei, a rămas Iisus Pruncul în Ierusalim, şi nu au ştiut Iosif şi Muma lui. 44 Şi socotind că este el cu alte soţii, au venit cale de o zi, şi l-au căutat pre el prin rudenii, şi prin cunoscuţi. 45 Şi neaflându-l, s-au întors în Ierusalim căutându-l pre el. 46 Şi a fost după trei zile l-au aflat în Biserică, şezând în mijlocul dascălilor, ascultându-i, şi întrebându-i pre ei. 47 Şi se minunau toţi, cei ce-l auzeau pre dânsul, de priceperea şi de răspunsurile lui. 48 Şi văzându-l pre el, s-au spăimântat, şi a zis către el Muma lui: Fiule, căci ai făcut nouă aşa? Iată tatăl tău, şi eu dorindu-te te căutam. 49 Şi a zis către dânşii: Ce este că mă căutaţi? Au nu aţi ştiut că întru cele ce sunt ale Tatălui meu, se cade mie să fiu? 50 Şi ei nu au înţeles graiul carele a grăit lor. 51 Şi s-a pogorât împreună cu dânşii şi a venit în Nazaret, şi era supunându-se lor. Şi Muma lui păzea toate graiurile acestea în inima sa. 52 Şi Iisus sporea cu înţelepciunea, şi cu vârsta, şi cu Darul la Dumnezeu şi la oameni.
