×

Dimensiunea fontului:

Noul Testament de la Smirna

Evanghelia cea de la Luca

Capitolul 15

1 Şi era apropiindu-se de dânsul toţi vameşii şi păcătoşii, ca să-l asculte pre el. 2 Şi cârteau Fariseii şi Cărturarii, zicând: Acesta pre păcătoşi primeşte, şi mănâncă cu dânşii. 3 Şi a zis către ei pilda aceasta, grăind: 4 Care om dintru voi, având o sută de oi, şi pierzând una dintru ele, au nu lasă pre cele nouăzeci şi nouă în pustie; şi merge după cea pierdută, până când o află pre ea? 5 Şi aflându-o o pune pre umerile sale bucurându-se. 6 Şi venind la casa sa cheamă prietenii şi vecinii, zicând lor: Bucuraţi-vă cu mine, că am găsit oaia mea cea pierdută. 7 Zic vouă: Că aşa va fi bucurie în Cer de un păcătos ce se pocăieşte, decât de nouăzeci şi nouă de drepţi, cărora nu le trebuieşte pocăinţă. 8 Sau care femeie, având zece drahme, de pierde o drahmă, au nu aprinde făclia, şi mătură casa, şi caută cu deadinsul, până o află? 9 Şi aflându-o, cheamă prietenele şi vecinele, zicând: Bucuraţi-vă cu mine, că am găsit drahma care o am pierdut. 10 Aşa zic vouă: Bucurie se face înaintea Îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos ce se pocăieşte.

11 Şi a zis: Un om avea doi feciori; 12 Şi a zis cel mai tânăr din ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cade de avuţie. Şi le-a împărţit lor avuţia. 13 Şi nu după multe zile, adunând toate feciorul cel mai tânăr, s-a dus într-o ţară departe, şi acolo a risipit toată avuţia sa, vieţuind întru dezmierdări. 14 Şi cheltuind el toate, s-a făcut foamete mare întru acea ţară, şi el a început a se lipsi. 15 Şi mergând s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia; şi l-a trimis pre el la ţarinele sale să pască porcii. 16 Şi dorea să-şi sature pântecele său, de roşcovele ce mânca porcii; şi nimenea nu-i da lui. 17 Iar venind întru sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine; iar eu pier de foame. 18 Scula-mă-voi, şi mă voi duce la tatăl meu, şi voi zice lui: 19 Tată, greşit-am la Cer şi înaintea ta; şi nu mai sunt vrednic a mă chema fiul tău; fă-mă ca pre unul din argaţii tăi. 20 Şi sculându-se, a venit la tatăl său. Iar el încă departe fiind, l-a văzut pre dânsul tatăl lui, şi i s-a făcut milă, şi alergând, a căzut pre grumajii lui, şi l-a sărutat pre el. 21 Şi a zis lui feciorul: Tată, greşit-am la Cer, şi înaintea ta; şi nu mai sunt vrednic a mă chema fiul tău. 22 Şi a zis tatăl către slugile sale: Aduceţi haina cea dintâi, şi-l îmbrăcaţi pre el, şi daţi inel în mâna lui, şi încălţăminte în picioarele lui. 23 Şi aducând viţelul cel hrănit, îl junghiaţi; şi mâncând să ne veselim. 24 Că fiul meu acesta mort era, şi a înviat; şi pierdut era, şi s-a aflat. Şi a început a se veseli. 25 Iar feciorul lui cel mai mare era la ţarină; şi dacă a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit cântece şi jocuri. 26 Şi chemând pre unul din slugi l-a întrebat, ce sunt acestea? 27 Iar el a zis: Că fratele tău a venit, şi a junghiat tatăl tău viţelul cel hrănit, pentru că sănătos pre el l-a primit. 28 Şi s-a mâniat, şi nu vrea să intre; iar Tatăl lui ieşind, îl ruga pre el. 29 Iar el răspunzând, a zis Tatălui său: Iată, atâţia ani slujesc ţie, şi niciodată porunca ta n-am călcat, şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. 30 Iar când veni fiul tău acesta, care a mâncat avuţia ta cu curvele, junghiaşi lui viţelul cel hrănit. 31 Iar el a zis lui: Fiule, tu în toată vremea eşti cu mine, şi toate ale mele, ale tale sunt. 32 Ci se cădea a ne veseli, şi a ne bucura, căci fratele tău acesta mort era, şi a înviat; şi pierdut era, şi s-a aflat.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.