Noul Testament de la Smirna
Evanghelia cea de la Matei
Capitolul 26
1 Şi a fost când a săvârşit Iisus toate cuvintele acestea, a zis Ucenicilor săi: 2 Ştiţi că după două zile Paştile vor fi, şi Fiul Omului se va da să se răstignească. 3 Atuncea s-au adunat Arhiereii şi Cărturarii şi Bătrânii norodului în curtea Arhiereului, ce se numea Caiafa. 4 Şi sfat au făcut să prinză pre Iisus cu vicleşug şi să-l omoare. 5 Şi ziceau: Nu în ziua praznicului, ca să nu se facă tulburare întru norod.
6 Iar fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7 Venit-a la dânsul o femeie având un alabastru cu mir de mult preţ, şi l-a turnat pre capul lui, şezând el. 8 Iar Ucenicii văzând le-a părut rău, zicând: Pentru ce se făcu această pagubă? 9 Că se putea vinde acest mir drept mult, şi să se dea săracilor. 10 Iar Iisus ştiind, a zis lor: Pentru ce daţi supărare femeii? Că bun lucru a făcut cu mine. 11 Că pre săraci pururea îi aveţi cu voi, iar pre mine nu mă aveţi pururea. 12 Că vărsând aceasta mirul acesta pre trupul meu, spre îngroparea mea a făcut. 13 Amin grăiesc vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta în toată lumea, zice-se-va şi ce a făcut aceasta, întru pomenirea ei.
14 Atunci unul din cei doisprezece, care se numea Iuda Iscarioteanul, mergând la Arhierei, a zis lor: Ce îmi veţi da mie, şi eu îl voi da pre el vouă? 15 Iar ei i-au pus lui treizeci de arginţi. 16 Şi de atunci căuta vreme cu prilej ca să-l dea pre el.
17 Iar în ziua cea dintâi a azimilor, au venit Ucenicii la Iisus, zicând lui: Unde voieşti să gătim ţie să mănânci Paştile? 18 Iar el a zis lor: Mergeţi în oraş la oarecine, şi ziceţi lui: Învăţătorul zice, Vremea mea aproape este, la tine voi să fac Paştile cu Ucenicii mei. 19 Şi au făcut Ucenicii precum le-a poruncit lor Iisus; şi au gătit Paştile. 20 Iar făcându-se seară, a şezut cu cei doisprezece Ucenici ai săi. 21 Şi mâncând ei, a zis: Amin grăiesc vouă, că unul din voi va să mă vânză. 22 Iar ei întristându-se foarte, au început a zice lui fieştecare dintr-înşii: Nu cumva eu sunt, Doamne? 23 Iar el răspunzând, a zis: Cela ce a întins cu mine mâna în blid, acela va să mă vânză. 24 Ci Fiul Omului va merge precum este scris pentru el; dar vai omului aceluia prin care Fiul Omului se vinde. Mai bine ar fi fost lui, de nu s-ar fi născut omul acela. 25 Şi răspunzând Iuda, cel ce l-a vândut pre el, a zis: Nu cumva sunt eu, Învăţătorule? Zis-a lui: Tu ziseşi.
26 Deci mâncând ei, luând Iisus pâinea, şi blagoslovind, a frânt, şi a dat Ucenicilor, şi a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul meu. 27 Şi luând paharul, şi mulţumind, a dat lor, zicând: 28 Beţi dintru acesta toţi. Că acesta este Sângele meu al legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. 29 Că zic vouă, că nu voi mai bea de acum dintr-această roadă a viţei, până în ziua aceea, când o voi bea pre aceasta cu voi nouă întru Împărăţia Tatălui meu. 30 Şi dând laudă, a ieşit în muntele Măslinilor.
31 Atunci a zis lor Iisus: Toţi voi vă veţi sminti întru mine în noaptea aceasta. Că scris este: Bate-voi Păstorul şi se vor risipi oile turmei. 32 Iar după ce voi învia, voi merge mai-nainte de voi în Galileea. 33 Şi răspunzând Petru, a zis lui: Deşi toţi se vor sminti întru tine, iar eu niciodată nu mă voi sminti. 34 Zis-a Iisus lui: Amin zic ţie, că întru această noapte mai înainte de a cânta cocoşul, de trei ori te vei lepăda de mine. 35 Zis-a Petru lui: De mi s-ar întâmpla şi a muri împreună cu tine, nu mă voi lepăda de tine. Aşijderea încă şi toţi Ucenicii au zis.
36 Atunci a venit împreună cu dânşii Iisus în satul ce se numeşte Ghetsimani; şi a zis Ucenicilor: Şedeţi aici până voi merge să mă rog acolo. 37 Şi luând pre Petru, şi pre cei doi fii ai lui Zevedei, a început a se întrista, şi a se mâhni. 38 Atunci a zis lor Iisus: Întristat este sufletul meu până la moarte; rămâneţi aici şi priveghiaţi împreună cu mine. 39 Şi mergând puţin mai înainte, a căzut pre faţa sa, rugându-se şi zicând: Părintele meu, de este cu putinţă, treacă de la mine paharul acesta; însă nu precum voiesc eu, ci precum tu. 40 Şi a venit către Ucenici şi i-a aflat pre dânşii dormind, şi a zis lui Petru: Aşa nu aţi putut un ceas a priveghea împreună cu mine. 41 Privegheaţi şi vă rugaţi ca să nu intraţi în ispită: Că Duhul este osârduitor, iar trupul neputincios. 42 Iarăşi a doua oară mergând s-a rugat, zicând: Părintele meu, de nu poate trece acest pahar de la mine, ca să nu-l beau pre el, fie voia ta. 43 Şi venind, i-a aflat pre dânşii iarăşi dormind, că erau ochii lor îngreuiaţi. 44 Şi lăsându-i pre ei, mergând iarăşi s-a rugat a treia oară, acelaş cuvânt zicând. 45 Atunci a venit la Ucenicii săi, şi le-a zis lor: Dormiţi de acum, şi vă odihniţi. Iată s-a apropiat ceasul, şi Fiul Omului se va da în mâinile păcătoşilor. 46 Sculaţi-vă, să mergem; iată, s-a apropiat cela ce m-a vândut.
47 Şi încă el grăind, iată Iuda, unul din cei doisprezece a venit, şi împreună cu el norod mult, cu săbii, şi cu fuşti, trimişi de Arhiereii şi de Bătrânii norodului. 48 Iar cela ce-l vânduse pre el, le-a dat lor semn, zicând: Pre care voi săruta, acela este, prindeţi-l pre el. 49 Şi îndatăş apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucură-te, Învăţătorule; şi l-a sărutat pre el. 50 Iar Iisus a zis lui: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci apropiindu-se ei, au pus mâinile pre Iisus şi l-au prins pre el. 51 Şi iată unul din cei ce era cu Iisus, întinzându-şi mâna, şi-a scos sabia sa; şi lovind pre sluga Arhiereului, i-a tăiat urechea lui. 52 Atunci a zis Iisus lui: Întoarce sabia ta în locul ei; că toţi cei ce scot sabie, de sabie vor muri. 53 Au ţi se pare, că nu pot a ruga acum pre Tatăl meu, şi să-mi puie mie înainte mai mult decât douăsprezece Legiuni de Îngeri? 54 Dar cum se vor umplea scripturile, care zic, că aşa se cade să fie? 55 Întru acelaşi ceas a zis Iisus noroadelor: Ca la un tâlhar aţi ieşit cu săbii şi cu fuşti să mă prindeţi pre mine. În toate zilele la voi şedeam, învăţând în Biserică, şi nu m-aţi prins pre mine. 56 Însă acestea toate s-au făcut, ca să se plinească scripturile Prorocilor; atunci Ucenicii toţi lăsându-l pre el, au fugit.
57 Iar ei prinzând pre Iisus l-au dus la Caiafa Arhiereul, unde Cărturarii şi Bătrânii erau adunaţi. 58 Iar Petru mergea după El de departe, până la curtea Arhiereului; şi intrând înlăuntru şedea cu slugile, să vadă sfârşitul. 59 Iar Arhiereii şi Bătrânii, şi tot sfatul, căutau mărturie mincinoasă asupra lui Iisus, ca să-l omoare pre el. 60 Şi nu au aflat; şi multe mărturii mincinoase venind de faţă, nu au aflat, iar mai pre urmă venind două mărturii mincinoase, au zis: 61 Acesta a zis: Pot să stric Biserica lui Dumnezeu, şi în trei zile s-o zidesc pre dânsa. 62 Şi sculându-se Arhiereul, a zis lui: Nimica nu răspunzi? Ce aceştia mărturisesc asupra ta? 63 Iar Iisus tăcea; şi răspunzând Arhiereul, a zis lui: Juru-te pre Dumnezeul cel viu, ca să spui nouă de eşti tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. 64 Zis-a Iisus lui: Tu ai zis; însă zic vouă: De acum veţi vedea pre Fiul Omului şezând de-a dreapta puterii, şi venind pre Norii Cerului. 65 Atunci Arhiereul şi-a rupt hainele sale, zicând: Că a hulit; ce ne mai trebuiesc alte mărturii? Iată acum aţi auzit hula lui. 66 Ce vă pare vouă? Iar ei răspunzând, au zis: Vinovat este morţii. 67 Atunci au scuipat în Obrazul lui, şi cu pumnii l-au bătut, iar alţii îi da palme. 68 Zicând: Proroceşte nouă Hristoase, cine este cel ce te-a lovit.
69 Iar Petru şedea afară în curte; şi a venit la el o slujnică, zicând: Şi tu erai cu Iisus Galileeanul. 70 Iar el s-a lepădat înaintea tuturor, zicând: Nu ştiu ce zici. 71 Şi ieşind el la poartă, l-a văzut pre el alta, şi a zis celor de acolo: Şi acesta era cu Iisus Nazarineanul. 72 Şi iarăşi s-a lepădat cu jurământ: Că nu ştiu pre omul acesta. 73 Iar preste puţin, apropiindu-se cei ce sta, au zis lui Petru: Adevărat şi tu dintr-înşii eşti, că şi graiul tău arătat te face pre tine. 74 Atunci a început a se blestema, şi a se jura, că nu ştiu pre omul acesta; şi îndatăşi cocoşul a cântat. 75 Şi şi-a adus aminte Petru de cuvântul lui Iisus ce-i zisese lui: Că mai înainte de a cânta cocoşul, de trei ori te vei lepăda de mine, şi ieşind afară a plâns cu amar.
