Noul Testament de la Bălgrad
Cartea lui Pătru 1
Capitolul 3
Să nu urască muerile creştine pre bărbaţii săi, batîr c-ară fi streini de la Evanghelie.
1 Aşijdere şi muerile să să pleace bărbaţilor săi, săva de n-ară îngădui cineva cuvîntului pentru viaţa muerilor curată, fără cuvînt să să dobîndească,
2 Socotind cu frica lui Dumnezău, viaţa voastră curată.
3 Cărora podoaba din afară să nu fie întru împletitura părului, împrejurîndu-să cu aur sau îmbrăcarea veşmintelor.
4 Ce omul cel ascunsu al inimei pus întru neputregiunea duhului blînd şi lin carele iaste înaintea lui Dumnezău drag.
Arată înainte pilda muerilor credincioase.
5 Aşia oarecînd, ceale mueri sfinte carele nădejduia în Dumnezău, să podobia, plecîndu-să bărbaţilor săi.
6 Ca Sarra îngăduia lui Avraam, chemîndu-l pre el giupîn, a căria sînteţi fiate, să veţi face bine şi nece de o frică nu vă veţi spămînta.
7 Aşijderea şi bărbaţii depreună să viaze cu muerile sale, cumu să cuvine ştiutorilor, muerilor ca vasului mai slab dîndu-le cinste, pentru că împreună cu iale sînteţi moştenitori vieţiei milei, ca să nu să smintească rugăciunea voastră pînă în sfîrşit.
Dă-le înainte multe fealiuri de porunci.
8 După aceaia, fiţi depreună, răbdînd supărările cu dragostea fîrtăţiei, milostivi, smeriţi şi plecaţi.
9 Nedînd rău pentru rău sau blăstăm pentru blăstăm, ce împrotivă, îi blagosloviţi, că spre aceasta sînteţi chemaţi ca blagoslovenia să moşteniţi.
10 Că cine va vrea să iubască viaţa şi să vază zile bune, să-şi oprească limba sa de rău şi cu buzele sale să nu grăiască înşelăciune.
11 Ferească-să de rău şi să facă bine; caute pace şi să îmble după ia.
12 Că ochii Domnului, spre derepţi şi urechile Lui, spre rugăciunea lor, iară faţa Domnului, spre ceia ce fac rău.
13 Şi cine va strica voao, de veţi îmbla după bine?
Îndeamnă să suferească cu inimă bună, scîrbele.
14 Iară să veţi păţi ceva pentru dereptate, fericiţi veţi fi; iară de frica lor nu vă teamereţi, nece vă turburareţi.
15 Ce pre Domnul Dumnezău sfinţiţi întru inimile voastre, iară fiţi gata pururea a răspunde, săvai cui, luînd samă nădeajdii ce-i întru voi, cu blîndeaţe şi cu frică.
Şi să răspunză cu hrăborie de credinţa sa.
16 Avîndu ştiinţă bună, ca din ce vor grăi rău de voi, ca de neşte făcători de rău, să să ruşineaze carii hulescu bună viaţa voastră ce-i întru Hristos.
17 Că mai bine iaste de va fi voia lui Dumnezău a păţi rău, decît rău făcînd.
Cu agiutoriul lui Hristos.
18 Că Hristos deodată, pentru păcate au răbdat, derept pentru nederepţi, ca să ne aducă pre noi lui Dumnezău, mort în trup, iară viu întru duh.
19 Prin carele sufletelor carele era în temniţă, mergîndu, propovedui-le.
20 Carii oarecînd era îndărăptnici, pre carii aştepta-i odată îndelung răbdarea lui Dumnezău în zilele lui Noe, cîndu să gătia corabia întru carea puţineale (ce-s opt) suflete izbăviră-să de apă.
21 A căruia lucru acum închipuindu-să botezul, pre noi încă ne izbăveaşte, nu cu carele să spală necurăţeniile trupului, ce cu întrebarea ştiinţei bune la Dumnezău, pentru înviaria lui Iisus Hristos.
22 Carele e de-a dereapta lui Dumnezău, suindu-Să în ceriu, plecîndu-i-să îngerii, împărăţiile şi puterile.
