Noul Testament de la Bălgrad
Cartea lui Pavel Apostol la Galateani
Capitolul 4
De supt leage, cu venitul lui Hristos, ne-am slobozit.
1 Iară aceasta zic, pînă cînd iaste moşteanul poroboc, în nemică nu să osebeaşte de slugă, săva că e domnu tuturora.
2 Ce supt titori şi supt socotitori iaste pînă în vreamea ce au rînduit tată-său.
3 Aşa şi noi, cînd eram poroboci, supt leagea lumiei eram puşi supt slujbă.
Carele e sfîrşitul legiei.
4 Iară deaca veni vreamea deplin, trimise Dumnezău pre Fiul Său, cel născut den muiare, supus supt leage.
5 Ca pre cei de supt leage să-i răscumpere, ca să luom făgăduinţă fiiască.
6 Iară fiind feciori, trimise Dumnezău pre Duhul Fiului Său, întru inimile voastre, strigînd „Avva, părinte!”
7 Aşa cum acum nu eşti slugă, ce fiu, iară să eşti fiu şi moştean a lui Dumnezău, pren Iisus Hristos.
8 Iară atuncea, necunoscînd pre Dumnezău, slujiaţi dumnezeilor celor ce nu-s den fire dumnezei.
Nebunie-i a să înturna la rătăcituri.
9 Iară acum, cunoscînd pre Dumnezău, şi mai vîrtos, fiind cunoscuţi de Dumnezău, cum vă întoarceţi iară la aceale slabe şi proaste stihii, cărora de nou veţi să le slujiţi?
10 Socotiţi zilele şi lunile şi vreamile şi anii.
11 Temu-mă, să nu mă fiu ustenit în deşărt între voi.
12 Fiţi ca şi eu, că eu încă-s ca voi, fraţilor, rogu-mă voao, în nemică nu m-aţi obidit.
Îndeamnă, derept aceaia, spre învăţătura Evanghelii cea curată.
13 Ştiţi că cu slăbiciunea trupului am propoveduit voao întîiu.
14 Şi ispita mea, carea fu în trupul mieu, nu o aţi avut ca în nemică, nece o aţi scuepit, ce pre mine, ca îngerul lui Dumnezău şi ca pe Iisus Hristos m-aţi primit.
15 Iară ce era fericitura voastră? Că mărturisesc voao, de-au vrut putea fi, ochii voştri aţi vrut scoate şi mi i-aţi fi dat.
16 Derept aceaia, pizmaş m-am făcut voao, grăind voao adevărat?
17 Foarte vă îndrăgiră, ce nu bine, ce încă vor să ne închiză afară, ca să îndrăgiţi pre ei.
18 Cu cuviinţă-i foarte a îndrăgi pururea în lucru bun, şi nu numai cîndu-s de faţă între voi.
19 Feţii miei, pre carii iară vă nascu, pînă să va chipui Hristos întru voi.
20 Vreare-aş acum să fiu la voi, şi să schimb glasul mieu că mă îndoesc de voi.
Cu pildă frumoasă arată învăţătura lui.
21 Spuneţi-mi, carii veţi să fiţi supt leage, au nu ascultaţi leagea?
22 Că scris iaste că Avraam doi feciori au avut: unul den slujnică, şi altul den cea slobodnică.
23 Ce carele-i den slujnică, după trupu-i născut, iară carele-i den slobodnică, făgăduitu-i.
24 Pren carele să asamănă alta: că aceastea sînt ceale doao legături, una e Agara, den muntele Sinaei, născînd supt slujbă.
25 Că acela Agar iaste măgură Sinaei, în Aravia, în acela chip să asamănă ei Ierosalimul cest de acum, ce slujeaşte, cu fii săi.
26 Iară Ierosalimul cel de sus, slobodnica iaste, carea iaste mumă noao tuturor.
27 Că scris iaste „Veseleaşte-te, stearpă carea nu naşti; rumpe-te şi strigă, carea nu naşti, că mai mulţi-s feciorii ceii lăsate, decît a ceia ce are bărbat”.
28 Iară noi, fraţilor, după Isaac, feciori făgăduinţii sîntem.
29 Ce cum fu atuncea, carele era născut după trup, gonia pre cel născut sufletesc, aşa şi acum.
30 Dară ce grăiaşte Scriptura? „Scoate slujnica şi pre feciorul ei, că nececum nu va fi moştean slujnicei cu feciorul slobodnicei”.
31 Derept aceaia, fraţilor, nu sîntem feciori slujnicei, ce a slobodnicei.
