Noul Testament de la Bălgrad
Cartea lui Pavel Apostol la Galateani
Capitolul 3
Înfruntă-i căce s-au lăsat a-i amegi şi a-i trage de la îndereptartea ce-i în Hristos.
1 O, nebuni galateani, cine vă amegi să nu îngăduiţi dereptăţiei? Cărora vă era scris mainte Iisus Hristos înaintea ochilor, între voi răstignit?
2 Aceasta mi-e voia numai să ştiu de la voi: den faptele legiei aţi luat duhul, au den credinţă, pren auzit?
3 Au aşa nebuni sînteţi? Ce aţi început în duh, acum în trup, isprăviţi?
4 Au aşa de multe aţi suferit în deşărte? Să-i, în deşărt.
5 Iară cela ce dă voao duhul şi face puteri întru voi den faptele legiei-s, au den credinţă pren ascultare?
Aduce pilda lui Avraam.
6 Cum Avraam crezu lui Dumnezău şi i să socoti lui întru dereptate.
7 Dară înţeleageţi că ceia ce sînt den credinţă, aceia sînt feciorii lui Avraam.
8 Că văzînd mainte Scriptura, că den credinţă dereptează Dumnezău pre păgîni, carea au propoveduit mainte lui Avraam zicînd că „Blagoslovi-să-vor în tine toate limbile”.
9 Derept aceaia, carii-s den credinţă să vor blagoslovi, cu credinciosul Avraam.
Carei vor să să îndereapte den faptele legiei, supt blăstăm sînt.
10 Că au cîţi sînt den faptele legiei, supt blăstăm sînt? Că iaste scris „Blăstămat iaste au cine nu va rămînea în toate carele-s scrise în cartea legiei ca să le facă acealea”.
11 Iară că nu să îndereaptă nime înaintea lui Dumnezău pren leage, aiave iaste, că dereptul den credinţă viază.
12 Iară leagea nu iaste den credinţă, ce omul carele va face acealea via-va pren iale.
13 Iară Hristos pre noi ne-au descumpărat den blăstămul legiei, fiind pentru noi blăstăm, că scris iaste „Blăstămatu-i au cine-i spînzurat pre lemnu”,
14 Ca să fie în păgîni blagoslovenia lui Avraam în Iisus Hristos, ca să primim făgăduiala Duhului Sfînt pentru credinţa.
15 Fraţilor, după om grăesc, că şi legătura omenească nime nu o leapădă, nece o mai adaoge.
16 Iară lui Avraam i-s zise făgăduinţele, şi seminţii lui; nu zice: „seminţelor”, ca despre mulţi, ce numai de unul: „şi seminţii tale”, carele iaste Hristos.
17 Iară aceasta zic că legătura ce-i întărită mainte de la Dumnezău pentru Hristos, leagea carea-i începută după patru sute şi treizeci de ani, nu o slăbeaşte ca să frîngă făgăduinţa.
18 Că de iaste moşia den leage, de-acii nu-i den făgăduială, iară lui Avraam, pentru făgăduiala-i dărui Dumnezău moşie.
19 Dară ce e leagea? Pentru păcate e dată, pîn-ară veni cea smînţă cariia fu făgăduita; leagea-i rînduită pre îngeri, pren mîna împăcătoriului.
20 Iară împăcătoriul nu-i a unuia, iară Dumnezău-i unul.
Spune pentru ce e dată leagea.
21 Iară leagea dată-i împrotiva făgăduinţelor lui Dumnezău? Ba nu, că s-ară fi fost dată leagea să poată învia, adevărat den leage are fi dereptatea.
22 Ce închise Scriptura pre toate supt păcat, ca făgăduiala den credinţa lui Iisus Hristos să să dea credincioşilor.
23 Iară mainte de venirea credinţei, ţineamu-ne supt păzitura legiei, închişi în acea credinţă carea era a să arăta.
24 Derept aceaia, leagea povaţă ne-au fost spre Hristos, ca den credinţă să ne îndărăptăm.
25 Iară deaca veni credinţa, mai mult nu sîntem supt povaţă.
26 Că toţi sînteţi fii lui Dumnezău, pentru credinţa în Iisus Hristos.
27 Că varecîţi întru Hristos v-aţi botezat, în Hrsitso v-aţi îmbrăcat.
28 Nu-i jidov, nece grec, nece slugă, nece slobod, nece bărbat, nece muiare, că voi toţi unul sînteţi întru Iisus Hristos.
29 Iară de sînteţi ai lui Hristos, sămînţa lui Avraam sînteţi şi, după făgăduinţe, moştenitori.
