Noul Testament de la Bălgrad
Cartea 1 lui Pavel Apostol la Corinteani
Capitolul 9
Arată cum au trăit cu slobozia lui, ce i-au dau Dumnezău.
1 Au nu sînt apostol? Au nu sînt slobod? Au n-am văzut pre Iisus Hristos Domnul nostru? Au nu sînteţi lucrul mieu, voi, în Domnul.
2 Să nu sînt altora, iară voao, adevăr vă sînt. Că peceatea apostolii meale voi sînteţi, în Domnul.
3 Răspunsul mieu la aceia carii mă cearcă pre mine, aceasta iaste.
4 Au doară nu avem puteare a mînca şi a bea?
5 Au nu avem puteare pre o sor muiare a o purta, ca şi alalţii apostoli, şi fraţii Domnului şi Chifa?
6 Au eu însumi şi Varnava, au n-aveam puteare a nu lucra?
7 Cine oşteaşte cîndva, cu leafa sa, cine sădeaşte vie, şi din rodul ei nu mănîncă? Sau cine paşte turmă şi din laptele turmei nu mănîncă?
8 Au doară după ale omului, aceasta grăesc? Nu şi leagea grăiaşte aceastea?
9 Că în leagea lui Moisi scrisu-i „Nu lega gura boului ce trieră”; au de boi grijaşte Dumnezău?
10 Au nu pentru noi zice aceastea? Că pentru boi sînt scrise, că cine ară, ară supt nădeajde, şi cine trieră, supt nădeajde, rodul ei să-l ia.
11 Să am sămănat noi voao sufleteştile, au mare lucru e de vom secera noi ale voastre trupeştile?
12 De-s alţii părtaşi puterii voastre, cu cît mai vîrtos noi? Ce n-am trăit cu putearea aceasta, ce toate le răbdăm, ca să nu facem zminteală Evanghelii lui Hristos.
13 Au nu ştiţi că ceia ce slujesc la jărtve, den jărtve să să hrănească? Şi carii slujescu la oltariu, de la oltariu au parte?
14 Aşa şi Domnul au rînduit acelora ce propoveduec Evanghelia, den Evanghelie să să hrănească.
De sinea-şi s-au răbdat.
15 Iară eu nece în una de aceastea n-am trăit şi n-am scris aceastea, ca să-mi fie mie aşa, că mai bine mi-e a muri, decît lauda mea cineva să o deşarte.
16 Că de voiu propovedui, nu-mi iaste mie laudă, că lipsa mă sileaşte, ce vai mie, de nu voiu propovedui.
17 De voiu face aceasta de voe, plată am, iară să voiu, fără de voe, vistiernicie mi-e dată.
Să nu zmintească pre cineva în aceale lucruri carele-s slobode în ialeşi.
18 Dară ce plată am? Aceasta cînd voiu propovedui, fără plată, să spuiu Evanghelia lui Hristos, ca să nu viez rău cu slobozia mea în Evanghelie.
19 Că săva sînt slobod de toate, încă tuturor m-am făcut slugă, să dobîndescu pre mulţi.
20 Şi jidovilor, jidov, ca pre jidovi să dobîndesc, celora ce-s supt leage, cum aş fi fost supt leage, ca pre cei de supt leage să-i dobîndesc.
21 Celor fără de leage, cum aş fi fără de leage, (iară nu-s fără de leage lui Dumnezău, ce supt leagea lui Hristos) ca să dobîndesc pre cei fără leage.
22 Fuiu, celor slabi, slabu, ca pre cei slabi să-i dobîndesc, tuturor fuiu de toate, ca să spăsescu pre toţi.
23 Iară aceasta fac pentru Evanghelia, ca părtaş ei să fiu.
Arată viaţa noastră că iaste ca şi o cale de-a alergarea ca şi la un sămnu.
24 Au nu ştiţi că cei ce aleargă la halcă, că toţi aleargă, iară unul ia dobînda? Aşia alergaţi, ca să o dobîndiţi.
25 Că tot cela ce să sileaşte, de toate să opreaşte, iară aceia pentru să ia stemă putrezitoare, iară noi, neputrezitoare.
26 Iară eu aşa alerg, nu fără de adevăr, aşa boinicesc, ca să nu împung în senin.
27 Iară eu, trupul mieu îl înfrîngu şi-l supuiu supt robie, să nu cumva, propoveduind altora, însumi să fiu netreabnic.
