Noul Testament de la Bălgrad
Cartea lui Pavel Apostol la Rîmliani
Capitolul 15
Cei mai tari să întărească pre cei mai slabi.
1 Deatori sîntem noi ceşti tari să purtăm slăbiciunea celor slabi, şi a nu voi şieşi,
2 Ce fietecarele de noi să voiască priatinului lui, întru bine, cătră întrămare.
Cu pilda lui Hristos.
3 Că şi Hristos nu voi Şie, ce cum iaste scris: Blăstămile celora ce blăstămară pre tine căzură spre mine.
4 Că ce-s scrise mai denainte pentru învăţătura noastră, să scrisără înainte ca pren răbdarea şi pren mîngîiarea Scripturilor, nădeajde să avem.
5 Iară Dumnezăul răbdăriei şi al mîngîeriei să dea voao aceaiaşi, să vă înţelepţiţi între voişi, după Iisus Hristos.
6 Cum cu o inimă şi cu o gură să slăviţi pre Dumnezău şi Tatăl al Domnului nostru Iisus Hristos.
Carele au slujit şi jidovilor şi păgînilor.
7 Pentru aceaia primiţi unii pre alalţi, cum şi Hristos primi pre voi, întru slava lui Dumnezău.
8 Grăescu derept aceaia, că Iisus Hristos au fost slugă tăieriei împregiur pren adevărul lui Dumnezău, ca să întărească făgăduinţele părinţilor.
9 Iară limbilor, după milă, a slăvi pre Dumnezău, cum iaste scris: Derept aceasta mă ispovedescu Ţie întru limbi şi numelui Tău cînt.
10 Şi iară zice: Veseliţi-vă limbile cu oamenii Lui.
11 Şi iară: Lăudaţi pre Domnul toate limbile şi prealăudaţi pre El toţi oamenii.
12 Şi iară Isaia zice: Fi-va rădăcina lui Iesei şi Cel ce să va scula să domnească limbile, în Acela limbile vor nădăjdui.
13 Iară Dumnezăul nădejdiei să vă împle pre voi de toată bucuria şi pacea, întru credinţă, ca să prisosiţi întru nădeajde, cu putearia Duhului Sfînt.
14 Cu adevăr ştiu, fraţii miei, şi eu de voi, cum şi voi plini sînteţi de bunătate, împluţi de toată înţeleagerea, carii puteţi şi pre alţii învăţa.
Dă oca scripturii aceştii cărţi.
15 Iară mai cu îndrăzneală scriş voao, fraţilor, cu o parte vrînd voao a aduce aminte pentru mila ce-i dată de la Dumnezău.
16 Ca să fiu slugă lui Iisus Hristos între păgîni sfinţind Evanghelia lui Dumnezău, ca să fie jărtva păgînilor dragă, sfinţită în Duhul Sfînt.
17 Iară am laudă întru Hristos Iisus de carele sînt cătră Dumnezău.
18 Că nu cutez grăi nemică de carele n-au făcut Hristos pren mine, întru ascultarea limbilor, cu cuvîntul şi cu faptele,
19 Întru putearea seamnelor şi ciudelor cu putearea Duhului lui Dumnezău, cît den Erosalim şi pren împregiur, pînă la Ilirica, am împlut Evanghelia lui Hristos.
20 Şi aşa m-am nevoit a propovedui Evanghelia, nu unde s-au vestit Hristos, ca să nu zidesc temelie streină,
21 Ce cumu-i scris, cărora nu iaste vestit de El vedea-vor, şi carii nu auziră vor înţeleage.
22 Pentru aceaia şi oprit fuiu de multe ori să nu viu cătră voi.
23 Iară acum, neavînd loc în ceaste ţînuturi, ce avînd dor a veni cătră voi de mulţi ani,
24 Cînd voiu mearge în Ispania, voiu veni la voi, că am nădeajde trecînd pre acolea, să văz pre voi şi de voi să fiu petrecut acolo, să mă voiu sătura mainte de voi de o parte.
25 Iară acum mergu în Ierosalim, slujind sfinţilor.
26 Că plăcu Machedoniei şi Ahaiei să facă ceva culesătură cătră surumanii sfinţi carii vieţuescu în Ierosalim.
27 Că plăcu-le şi deatori le sînt lor, că deaca fură însoţiţi întru ceale sufleteşti ale lor, limbile, deatori sînt şi întru ceale trupeşti a sluji lor.
28 Şi aceasta sfîrşind şi pecetluind lor rodul acesta pren voi, mearge-voiu de acolea în Ispania.
29 Şi ştiind că viind la voi, cu blagoslovenie plină a Evanghelii lui Hristos voiu veni.
30 Ce vă rog pre voi, fraţilor, pentru Domnul nostru Iisus Hristos şi pentru dragostea Duhului, să. -mi fiţi într-agiutoriu, cu rugăciunea pentru mine, cătră Dumnezău.
31 Ca să mă izbăvescu de ceia ce să protivesc mie în Iudea şi slujba mea în Ierosalim să fie dragă sfinţilor.
32 Şi cu bucurie să viu cătră voi, cu voia lui Dumnezău şi să mă stîmpăr cu voi împreună.
33 Şi Dumnezăul pacei fie cu voi cu toţi. Amin.
