Noul Testament de la Bălgrad
Cartea lui Pavel Apostol la Rîmliani
Capitolul 12
Îndemnare spre fapte bune.
1 Derept aceaia, rog pre voi, fraţilor, pentru milele lui Dumnezău, să puneţi înainte trupurile voastre, jărtvă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezău, slujba voastră cea sufletească.
Spre slujba lui Dumnezău.
2 Şi nu vă închipuireţi veacului acestuia, ce vă schimbaţi, pentru înnoirea mintei voastre, pre aceaia să fiţi ispitiţi ce iaste voia lui Dumnezău, cea bună şi plecată şi deplină.
3 Că zic, pren mila ce e dată mie, tuturora carii-s întru voi, să nu să înţelepţească mai vîrtos de cum să cade a să înţelepţi, ce să să înţelepţească în trezvie, fietecăruia cum i-au împărţit Dumnezău măsura credinţei.
4 Că cum sînt într-un trup mădulare multe, iară părţile n-au toate o lucrare.
5 Aşijderea mulţi, un trup sîntem întru Hristos, iară cîte unul, unul altui sîntem mădulare.
6 Iară avînd daru deusebi, după mila ce e dată noao, să-i prorocie, după măsura credinţei.
7 Au să e slujba, în slujire, să e învăţătoriul, întru învăţătură!
8 Să e îndemnătoriu, întru îndemnare; carele împarte, cu blînzie, carele e mai mare să îmble cu socotinţă, cela ce miluiaşte, cu voe bună facă.
Şi spre dragostea lui Dumnezău.
9 Dragostea nefăţarnică, urîtoriu de rău şi lipiţi de bine.
10 Că dragostea frăţească, unul cătră alt drăgostoşi, întrecînd unul pre alalt cu cinstea.
11 În vreare nu fiţi leaneşi, în duh fierbinţi, Domnului slujiţi.
12 În nădeajde bucuraţi-vă, în scîrbe răbdînd, întru rugăciuni stătători.
13 În treabele sfinţilor, îndurători, şi uspătători streinilor.
Încă şi spre dragostea pizmaşilor.
14 Blagosloviţi pre ceia ce vă gonescu, pohtiţi-le bine, nu-i blăstămareţi.
15 Să vă bucuraţi cu ceia ce să bucură, să plîngeţi cu ceia ce plîngu.
16 Cu o inimă fiţi unul cătră alalt, nu vă înţelepţireţi despre mărire, ce vă asămănaţi smeriţilor, nu fireţi înţelepţi de voişi.
17 Nimărui, cu rău pentru rău, să nu plătiţi, grijiţi carele-s de cinste înaintea a toţi oamenii.
18 Den cît poate fi de la voi, cu toţi oamenii viaţi în pace.
19 Nu vă izbîndireţi voi pentru voişi, dragii miei, ce daţi loc mîniei că scris iaste: „A Mea e izbînda, Eu voiu plăti”, zice Domnul.
20 Să flămînzeaşte pizmaşul tău, dă-i mîncare, să însătoşază, adapă-l pre el, că aceasta făcînd, cărbuni de foc aduni pre capul lui. Nu fii vîncut de rău, ce învinge cu binele pre rău.
