Noul Testament de la Bălgrad
Faptele Sfinţilor Apostoli carea au scris Sfîntul Luca
Capitolul 26
1 Şi Agrippa lui Pavel zise: Îngăduiaşte-ţi-să ţie, de tine însuţi să grăeşti. Atunci Pavel rădicînd mîna, începu a-şi da sama:
2 Despre toate de carele mă pîrăscu jidovii, craiu Agrippo, mă ţiu fericit a fi, că mi-e a grăi astăzi înaintea ta.
3 Iară mai vîrtos, ştiindu-te că ştii toate obiceaiurile şi întrebările jidoveşti, derept aceaia mă rog, cu răbdare, să asculţi pre mine.
Viaţa lui den tinereaţe.
4 Că viaţa mea cea den tinereaţe, carea au fost dentîiu în ruda mea, în Ierosalim, ştiu-o toţi jidovii
5 Carii mă cunoscu pre mine mai denainte, (să vor vrea să mărturisească), că după adevărat, în obiceaiul al legii noastre, am trăit fariseu.
6 Şi acum, pentru nădeajdea făgăduinţei făcută părinţilor noştri de la Dumnezău, stau supt giudecată pus.
7 Întru carea doaosprăzeace rude ale noastre, noaptea şi zuoa, în toată vreamia slujind, nădăjduescu că vor agiunge, pentru carea nădeajde sînt pîrît de jidovi, Agrippo craiu.
8 Ce? Au nu creadeţi că Dumnezău va scula pre morţi?
9 Că eu cu adevăr eram gîndit întru mine, spre numele lui Iisus Nazarineanul, să fac multe împrotivă-I.
10 Care am şi făcut în Ierosalim, şi pre mulţi sfinţi am închis în temniţă, puteare de la mai marii popilor luînd; şi cînd omorîia pre ei, eu încă am voit.
11 Şi în toate sinagoghile, de multe ori muncindu-i pre ei, silitu-i-am să hulească; şi fără samă m-am turbat spre ei, îi goniam şi pînă în oraşă streine.
12 Între carele, mergînd în Damasc, cu puteare şi cu îngăduială de la mai marii popilor,
13 La amiază-zi, în cale, văzuiu, den ceriu lumină mai mare de lumina soarelui, şi mă cuprinse cu strălucirea ei, şi pre ceia ce mergea cu mine.
14 Iară căzînd noi toţi la pămînt, auziu glas grăind cătră mine şi zicînd în limbă jidovească: Saule, Saule, ce Mă goneşti? Cu greu-ţi iaste a zvîrli împrotiva strămurării.
15 Iară eu ziş: Cine eşti, Doamne? El zise: Eu sînt Iisus, pre carele tu goneşti.
Şi chemarea lui.
16 Ce scoală şi stă în picioarele tale că pre acesta M-am arătat ţie, să te alegu slugă şi mărturisitoriu acelora carele ai văzut şi întru carele Mă voiu arăta ţie.
17 Slobozindu-te pre tine den ceşti oameni şi den păgîni, la carii te trimeţ pre tine acum,
18 Să deşchizi ochii lor şi să să întoarcă den tunearec la lumină, şi de la putearea Satanei la Dumnezău, ca să ia ertăciune de păcate şi parte între sfinţi, pren credinţa carea e în Mine.
19 Unde, craiu Agrippo, nu fuiu neîngăduitoriu arătării cereşti.
20 Şi mainte cărora era în Damasc şi în Ierosalim şi întru tot ţînutul Iudeei, după aceaia şi păgînilor povestiu să să pocăiască şi să să întoarcă cătră Dumnezău, fapte destoinice a pocăinţei să facă.
21 Pentru aceastea, jidovii prinzîndu-mă în besearecă, vrea să mă omoară.
Cu atîta destoinicie spune.
22 Şi agiutat cu agiutoriul lui Dumnezău, pînă în ceastă zi, stau mărturisind aceastea, a mic şi a mare, nemică zicînd, fără cealea ce-au prorocit prorocii şi Moisi, că vor să fie,
23 A păţi Hristos şi a fi El întîiul de învierea morţilor, a propovedui lumină aceştii rude şi păgînilor.
24 Aceastea grăind el şi dîndu-şi sama, Fist cu mare glas zise. Nebuneşti, Paule? Cărţile ceale multe te duc la nebunie.
25 Iară el zise: N-am nebunit, cinstite Fiste, ce adevărate şi treazve cuvinte grăescu.
26 Că. şti de aceastea craiu, la carele şi cu îndrăznire grăesc, că nu gîndesc c-are fi de aceastea carele n-ai şti, că nemică de aceastea în ungheţ nu s-au făcut.
27 Crezi în proroci, craiu Agrippo? Ştiu că crezi.
Cît inima lui craiu încă a plecă.
28 Iară Agrippa cătră Pavel zise: Cu puţinel de nu mă faci să fiu creştin.
29 Iară Pavel zise: Pohtire-aş de la Dumnezău şi în puţinel şi în mult, nu numai tu, ce toţi cîţi mă aud astăzi, să fie ca mine, fără de ceastă prinsoare încolea.
Cît fără de ispravă să răsfirară domnii.
30 Şi aceastea zicînd, să sculă craiu şi deregătoriul şi Vernichie şi ceia ce şăzuse cu ei.
31 Şi mergînd în laturi, grăia unii cu alţi, zicînd că nece o vină de moarte au de prinsoare n-au făcut omul acesta.
32 Iară Agrippa cătră Fist zise: Slobozit au vrut putea fi acest om, să nu s-au vrut luoa pre împăratul.
