Noul Testament de la Bălgrad
Faptele Sfinţilor Apostoli carea au scris Sfîntul Luca
Capitolul 14
Pavel şi Varnava.
1 Şi iară fu în Iconia împreună a întra ei în sinagoga jidovilor, şi a grăi aşa, cît are creade den jidovi şi den greci, mulţime multă.
2 Iară jidovii cei ce nu credea rădicară şi întărîtară inimile păgînilor spre fraţi.
3 Şi vreame multă lăcuia caolea, cu îndrăznire grăind, nădăjuindu-să în Domnul, mărturisind de cuvîntul milei Lui şi dînd seamne şi ciude a fi pren mînile lor.
4 Şi să împărechie mulţimea oraşului: unii era cu jidovii, iară alţii cu apostolii.
Den Iconia scotu-i.
5 Şi fu de năvăliră păgînii şi jidovii cu mai marii lor, să-i dosădească şi să-i ucigă cu pietri pre ei.
Pavel în Listra.
6 Înţelegînd, fugiră la oraşăle Licaoniei, în Listra şi în Dervia şi în ţînutul dempregiur.
7 Şi acolo propoveduia.
8 Şi un bărbat în Listra, slab de picioare, şădea, şchiop den zgăul mumei lui fiind, carele neceodată nu îmblase.
9 Acesta asculta pre Pavel grăind, carele căutînd spre el şi văzînd că ară avea credinţă a să vindeca.
Vindecă şchiopul.
10 Zise cu mare glas: Ţie zic, în numele Domnului Iisus Hristos, scoală pre picioarele tale derept. Şi sări şi îmbla.
11 Iară mulţimea văzînd ce făcu Pavel, rădicară glasul lor licaoneaşte, zicînd: Dumnezăi asămănaţi oamenilor au pogorît la noi.
12 Şi chemară pre Varanava, Iupiter, iară pre Pavel, Mercurie, că el grăia întîiu.
Şi vrînd lui a face jărtvă.
13 Iară popa a lui Iupiter, carele era înaintea oraşului lor aducînd tauri cu cununi, aducînd la uşi, mulţimea vrea să jărtvească.
14 Iară auzind apostolii Varnava şi Pavel, rumpîndu-şi veşmintele lor, săriră în mulţime strigînd
Îi conteneaşte.
15 Şi zicînd: Bărbaţilor, că ce faceţi aceastea? Noi încă sîntem oameni muritori ca şi voi, vestind voao, dentr-aceastea lucrure deşarte să vă întoarceţi cătră Dumnezăul cel viu, carele făcu ceriul şi pămîntul şi marea şi toate cîte-s într-înse.
16 Şi care în vremile ceale trecute, lăsă toţi păgînii să îmble în căile lor.
17 Şi nu S-au lăsat pre Sine fără mărturie, bine făcînd den ceriu, dînd noao ploi şi vremi roditoare, împlînd cu mîncare şi cu veselie inimile noastre.
18 Şi aceastea zicînd, abia opriră pre mulţime să nu facă lor jărtvă.
Acolo, den sfatul jidovilor, batu-l cu pietri.
19 Şi sosiră unii den Antiohia şi den Iconia neşte jidovi, carii amegia mulţimea, ucigînd pre Pavel cu pietri, trasără-l afară den oraş, păindu-le c-au murit.
20 Iară luîndu-l ucenicii lui împregiur, el sculîndu-să, întră în oraş. Şi a doao zi mearse cu Varnava în Dervia.
21 Şi propoveduind oraşului aceluia, şi învăţînd pre mulţi, să înturnară în Listra şi în Iconia şi în Antiohia.
22 Întărind inimile ucenicilor, şi îndemnîndu-i să rămîe ei în credinţă, că cu multe scîrbe să cade noao a întra întru Împărăţia lui Dumnezău.
De-acii îmblînd pren multe adunări ale credincioşilor.
23 Şi rînduind lor preazviteri în toate adunările credincioşilor, şi rugîndu-să cu posturi îi deaderă pre ei Domnului, întru carele crezură.
24 Şi trecînd Pisidia, veniră în Pamfilia.
25 Şi grăind în Perghia cuvîntul, pogorîră în Atalia.
Să întoarnă în Antiohia.
26 Şi de acolo mearsără întru Antiohia, de unde era daţi milei lui Dumnezău, spre lucru carele împlură.
27 Iară deaca veniră şi chemară adunarea credincioşilor, spuseră cîte făcu Dumnezău pren ei, şi cum au deşchis păgînilor uşia spre credinţă.
28 Şi petrecură acolo vreame multă cu ucenicii.
