Noul Testament de la Bălgrad
Evanghelie scrisă de Sfîntul Ioann
Capitolul 8
1 Iară Iisus mearse în Muntele Maslinilor.
2 Iară de demineaţă iară veni în besearecă şi toţi oamenii veniră la El şi şăzînd învăţa pre ei.
Muiarea-i aflată în curvie.
3 Şi adusără la El cărtularii şi fariseii o muiare aflată în curvie şi puind-o pre ia în mijloc.
4 Zisără Lui: Învăţătoriule, aceasta muiare o am aflat acum în curvie.
5 Şi în leage, Moisi au poruncit noao, pre unele ca aceastea să le omorîm cu pietri. Dară Tu ce zici?
6 Iară aceasta zicea ispitindu-L pre El, ca să-L poată pîrî. Iară Iisus, plecîndu-Să gios, cu deagetul scriia în pămînt.
7 Şi neîncetînd a-L întreba pre El, rădică-Să şi zise lor: Carele-i fără păcate între voi, întîiu să arunce spre ia.
8 Şi iară plecîndu-Să gios, scriia în pămînt.
9 Şi auzind aceastea, vădiia pre ei ştiinţa lor, eşiia unul după alalt, începînd de la cei bătrîni pînă la cei de apoi şi rămase singur Iisus şi muiarea în mijloc stînd.
10 Iară Iisus rădicîndu-Să, pre nime nu văzu, numai muiarea; zise ei: Muiare, unde sînt pîrîşii tăi? Nime pre tine nu giudecă?
I să arată păcatele.
11 Iară ia zise: Nime, Doamne. Zise ei Iisus: Nece Eu te giudec: pasă şi de-acum nu mai greşi.
Hristosu-i lumina lumii.
12 Şi iară Iisus zise lor grăind: Eu sînt lumina lumii, carele va veni după Mine nu va îmbla întru întunearec, ce are lumina vieţii.
13 Zisără într-aceaia Lui fariseii: Tu de Tine mărturiseşti şi mărturiia Ta nu-i adevărată.
14 Răspunse Iisus şi zise lor: Să şi mărturisescu Eu de Mine, adevărată iaste mărturiia Mia, că ştiu de unde am venit şi unde voiu mearge, iară voi nu ştiţi de unde am venit şi unde merg.
15 Voi trupeaşte giudecaţi, iară Eu nu giudec pre nime.
16 Şi s-aş şi giudeca Eu, giudecata Mia adevărată iaste, căce singur nu sînt, ce Eu şi Cela ce M-au trimes pre Mine, Tatăl.
17 Iară şi în leagea voastră scrisu-i că a doi oameni mărturiia adevărată iaste.
18 Eu sînt carele mărturiescu de Mine şi mărturiseaşte de Mine, Carele M-au trimes, Tatăl.
Fariseii întreabă unde-i tatăl lui Hristos.
19 Zicea derept aceaia Lui: Unde iaste Tatăl Tău? Răspunse Iisus: Nece pre Mine cunoaşteţi, nece pre Tatăl Mieu, să aţi cunoaşte pre Mine şi pre Tatăl Mieu aţi cunoaşte.
20 Aceastea cuvinte grăi Iisus în gazofilachiia, învăţînd în besearică şi nime nu-L prinse pre El, că încă nu venise ceasul Lui.
21 Zise derept aceaia iară Iisus lor: Eu voiu mearge şi Mă veţi căuta pre Mine şi în păcatul vostru veţi muri; unde mergu Eu, voi nu puteţi veni.
22 Iară jidovii zisără: Doară Să va omorî? Însuşi că zice „unde mergu Eu, voi nu puteţi veni”?
23 Atunci zise lor: Voi de acicea de gios sînteţi, Eu de sus sînt, voi den lumea aceasta sînteţi, Eu nu sînt den lumea aceasta.
24 Derept aceaia ziş voao că veţi muri în păcatele voastre, că de nu veţi creade că Eu sînt Acela muri-veţi în păcatele voastre.
25 Şi zisără Lui: Tu cine eşti? Atunci zise lor Iisus: Acela ce dentîiu zic voao.
26 Multe am de voi a grăi şi a giudeca, ce Cela ce M-au trimes adevărat iaste şi Eu care am auzit de la El aceastea grăescu lumii.
27 Şi nu înţeleaseră că de Tatăl grăiia lor.
28 Zise lor Iisus: Cînd veţi înălţa pre Fiiul omenesc, atunce veţi înţeleage că Eu sînt, şi de Mineşi nu fac nemică, ce cum Mă învaţă Tatăl Mieu, aceastea grăescu.
29 Că Cela ce M-au trimes cu Mine iaste, nu Mă lăsă pre Mine Tatăl sîngur, căce Eu cealea ce-I plac Lui fac în toată vreamia.
30 Aceastea grăind El, mulţi crezură întru El.
31 Zicea derept însă Iisus cătră jidovii carii crezuse Lui: Să veţi rămînea voi întru cuvîntul Mieu, adevărat ucenicii Miei veţi fi.
32 Şi veţi înţeleage dereptatea, şi dereptatea va slobozi pre voi.
33 Răspunsără Lui: Sămînţa lui Avraam sîntem, şi nemurui n-am slujit neceodată; şi cum zici Tu că vom fi slobozi?
34 Răspunse Iisus lor: Adevăr, adevăr grăescu voao, că tot cine face păcat rob iaste păcatului.
35 Şi sluga nu rămîne în casă în veac, Fiiul rămîne în veac.
36 Şi de va slobozi pre voi Fiiul, cu adevăr sloboziţi veţi fi.
37 Ştiu că sînteţi sămînţa lui Avraam, ce Mă căuaţi să Mă omorţi, că cuvîntul Mieu nu încape întru voi.
38 Eu ce am văzut la Tatăl Mieu grăescu, şi voi faceţi ce aţi văzut de la tatăl vostru.
Fii lui Avraam.
39 Răspunsără şi zisără Lui: Tatăl nostru Avraam iaste. Zise lor Iisus: Să aţi fi feciorii lui Avraam, faptele lui Avraam aţi face.
40 Iară acum Mă căutaţi să Mă omorîţi, om care grăiiu voao dereptate care am auzit de la Dumnezău; aceasta Avraam n-au făcut.
41 Voi faceţi faptele tatălui vostru. Derept aceaia zisără Lui: Noi den curvie n-am născut, unul avem tată Dumnezău.
Fii lui Dumnezău.
42 Zise lor Iisus: Să ară fi Dumnezău tatăl vostru, aţi uibi pre Mine, că Eu de la Dumnezău am eşit şi am venit, că n-am venit de Mineşi, ce Acela M-au trimes.
43 Pentru ce voroavele Meale nu înţeleageţi? Că nu puteţi asculta cuvîntului Mieu.
Satana-i tatăl minciunii.
44 Voi de la diavolul, tatăl vostru, sînteţi, şi pohtele tatălui vostru veţi să le împleţi; acela vrăjmaş au fost dentîiu, şi în dereptate n-au stătut, căce nu iaste dereptate întru el, cînd grăiaşte minciuni dentr-ale sale grăiaşte, că minciunos iaste, şi t
45 Iară voi căce grăescu voao dereptate, nu creadeţi.
46 Cine dentru voi Mă va vădi de păcat? Iară să grăescu dereptate, derept ce voi nu creadeţi Mie?
47 Carele iaste de la Dumnezău, cuvintele lui Dumnezău ascultă; pentru aceasta voi nu ascultaţi, că nu sînteţi de la Dumnezău.
48 Răspunsără jidovii şi zisără Lui: Au nu grăim noi bine că Tu eşti samaritean şi drac ai?
49 Răspunse Iisus: Eu drac n-am, ce cinstescu pre Tatăl Mieu, şi voi Mă ocărîţi.
50 Iară Eu nu caut lauda Mea, iaste cine va căuta şi cine va giudeca.
51 Adevăr, adevăr grăescu voao, varecine va ţinea cuvîntul Mieu moartea nu va vedea în veac.
52 Zisără Lui jidovii: Acum înţeleagem că drac ai: Avraam au murit şi prorocii, şi Tu zici „varecine va ţinea cuvîntul Mieu nu va gusta moartea în veaci”.
53 Au doară Tu eşti mai mare decît tatăl nostru Avraam, carele muri, şi proroci muriră; cine Te faci Tu Însuşi?
54 Răspunse Iisus: De Mă voiu lăuda Eu singur, lauda Mea nemică iaste; iaste Tatăl Mieu carele Mă slăveaşte, carele voi ziceţi că iaste Dumnezăul vostru.
55 Şi nu-L cunoaşteţi pre El, iară Eu cunoscu pre El, şi să voiu zice că nu-L cunoscu pre El, fi-voiu aseamenea voao minciunos; ce-L cunoscu pre El şi cuvintele Lui păzescu.
Avraam văzu zuoa a lui Hristos.
56 Avraam, tatăl vostru, au pohtit cu dor să vază zuoa Mea aceasta, şi o văzu şi să bucură.
57 Zisără derept aceaia jidovii cătră El: Cincizeci de ani încă n-ai şi pre Avraam l-ai văzut?
58 Zise Iisus lor: Adevăr, adevăr grăescu voao, mainte de ce n-au fost Avraam, Eu sînt.
59 Iară ei luară pietri să arunce spre El. Iară Iisus Să ascunse, şi eşi den besearecă, trecînd pren mijlocul lor şi trecu aşia.
