Noul Testament de la Bălgrad
Evanghelia de la Luca
Capitolul 21
Alămojna văduoi.
1 Căutînd văzu pre cei bogaţi aruncînd darurele lor în gazofilachiia.
2 Văzu şi pre o văduo surumană aruncînd doi fileari.
3 Şi zise: Adevărat zic voao că văduoa aceasta surumană mai mult de toţi aruncă.
4 Că toţi aceştia den avuţiia lor aruncară daruri lui Dumnezău; iară aceasta, den surumăniia ei, toată hrana ce avea o aruncă.
De vreamea răsipirei besearecii.
5 Şi grăind varecarii de besearică, că e înfrîmseţată cu pietri frumoase şi cu darure, zise:
6 Vedeţi aceastia? Veni-vor zilele, întru carele nu va sta piatră spre piatră ca să nu să răsipească.
7 Şi întrebară pre El, zicînd: Învăţătoriule, dară cînd vor fi aceastia? Şi ce sămnu va fi cînd vor fi aceastea?
8 El zise: Căutaţi să nu vă înşălaţi; că mulţi vor veni în numele Mieu, zicînd că: Eu sînt Hristos; şi vreamia să apropie. Deci nu meargeţi după ei.
9 Iară cînd veţi auzi oşti şi răzmiriţe, nu vă spămîntareţi, că să cad aceastea a fi dentîiu, ce nu va fi numaidecît sfîrşitul.
10 Atunce zise lor: Scula-să-va limbă spre limbă, şi ţară spre ţară.
11 Şi vor fi mari cutremurături de pămînt pren toate locurele, şi foamete, şi ciume, spaime şi seamne den ceriu mari vor fi.
12 Iară mainte de aceastea toate, pune-vor spre voi mînile lor, şi vă vor goni, dîndu-vă pren săboare şi în temniţe, şi vă vor duce la crai şi la domni, pentru numele Mieu.
13 Aceastea vor cădea voao întru mărturie.
14 Puneţi derept aceaia aceasta în inimile voastre, să nu vă gîndiţi întîiu cum veţi răspunde.
15 Că Eu voiu da voao gură şi înţelepciune, căriia nu-i vor putea sta, nece-i vor putea grăi împrotivă, toţi carii să vor pune împrotivă voao.
16 Şi veţi fi vînduţi de părinţi şi de fraţi şi de rudenie şi de priiatini; şi vor omorî pre unii den voi.
17 Şi veţi fi urîţi de toţi, pentru numele Mieu.
18 Şi un păr den capul vostru nu va peri.
Şi a lui Ierosalim.
19 Cu răbdarea voastră, biruiţi sufletele voastre.
20 Iară cînd veţi vedea Ierosalimul încungiurat de şireaguri, atuncea să ştiţi că să apropie pre pustiirea lui.
21 Atuncea ceia ce sînt den Iudea să fugă la munţi; şi carii-s în mijlocul lui să iasă, şi carii-s în cîmpu, să nu între în el.
22 Că zilele băsăului sînt acealea, să să plinească toate carele-s scrise.
23 Iară vai de greoae şi de aplecătoare în zilele acealea, că va fi nevoe mare în cest ţînut, şi de mînie între oameni.
24 Şi vor cădea de ascuţişul armei, şi să vor duce robi la toate limbile şi Ierosalimul va fi călcat de păgîni, pînă să vor împlea vremile limbilor.
Seamnele înaintea Giudecăţii.
25 Atunci vor fi seamne în soare şi în lună şi în steale, şi pre pămînt tînguirea păgînilor, pentru lipsa sfatului, sunînd marea şi undele.
26 Şi mai murind oamenii de frică şi de aşteptarea realelor, carele vor năvăli pre tot pămîntul, că puterile ceriurelor vor porni.
27 Şi atuncea vor vedea pre Fiiul omenesc, vinind întru nori, cu puteare şi cu slavă multă.
28 Deci începîndu-să aceastea a fi, căutaţi sus şi rădicaţi capetele voastre, că s-au apropiat răscumpărarea voastră.
29 Şi zise pildă cătră ei: Vedeţi smochinul şi toate leamnele.
30 Cînd înfrunzescu, văzînd, înşivă ştiţi că-i aproape vara.
31 Aşa şi voi, cînd veţi vedea aceastea fiind, să ştiţi că aproape iaste Împărăţiia lui Dumnezău.
32 Adevăr zic voao că nu va treace ruda aceasta, pînă nu vor fi toate.
33 Ceriul şi pămîntul vor treace, iară cuvintele Meale nececum nu vor treace.
34 Feriţi-vă să nu cumva să să îngreuiaze inimile voastre cu saţiul mîncării şi beţiii şi cu grijile ceştii lumi, şi degrabă să vie zuoa aceaia.
35 Ca un laţ va veni spre toţi carii vieţuiescu spre faţa a tot pămîntul.
36 Străjuiţi-vă, derept aceaia, în toată vreamia, rugîndu-vă ca să vă destoiniciţi a scăpa de aceastea de toate carele-s venitoare, şi să puteţi sta înaintea Fiiului omenesc.
37 Iară zuoa învăţa în besearecă, iară noaptea eşind, înnopta în muntele carele să chiamă al Maslinilor.
38 Şi toţi oamenii mîneca cătră El, să auză pre El în besearecă.
