Noul Testament de la Bălgrad
Evanghelia de la Luca
Capitolul 12
Aluatul fariseilor.
1 Întra-aceaia adunîndu-să mulţime multă, aşa cîtu să călca unii pre alalţi, începu a zice ucenicilor Lui: Întîiu vă păziţi de aluatul fariseilor, care iaste făţăriia.
2 Că nemică nu iaste acoperit care să nu să descoapere şi ascunsu carea să nu să ştie.
3 Derept aceaia cîte aţi zis în tunearec, în lumină să va auzi şi care aţi şoptit la ureachie, în foişor să va propovedui.
4 Iară zic voao, soţilor Miei, nu vă teamereţi de ceia ce omor trupul şi după aceaia n-au mai mult ce face.
De cine să ne teamem.
5 Ce voiu arăta voao de cine să vă teameţi: teameţi-vă de cela ce, după ce va omorî, are puteare să arunce şi în gheenă, derept zic voao, de acesta vă teameţi.
6 Au nu să vînd cinci păsăreale în doi fileari? Şi una den iale nu-i uitată înaintea lui Dumnezău.
7 Încă şi perii capului vostru toţi număraţi sînt, deci nu vă teamereţi, de multe pasări sînteţi mai scumpi.
A mărturisi pre Hristos.
8 Iară zic voao, tot cine Mă va mărturisi pre Mine înaintea oamenilor, şi Fiiul omenesc va mărturisi pre el, înaintea îngerilor lui Dumnezău.
9 Iară cela ce să lapădă de Mine înaintea oamenilor, lăpăda-să-va denaintea îngerilor lui Dumnezău.
10 Şi tot cine va grăi împrotiva Fiiului omenesc erta-să-va lui; iară celui ce va huli spre Duhul Sfînt nu i să va erta.
11 Iară cînd vor duce pre voi în sinagoghi şi în deregători şi la putearnici, nu vă grijireţi cum, au ce veţi răspunde sau ce veţi zice.
12 Că Duhul Sfînt va învăţa pre voi în acela ceas carele să cade a grăi.
13 Zise Lui neştine de mulţime: Învăţătoriule, zi fratelui mieu să împartţă cu mine moşiia.
14 Iară El zise lui: Omule, cine M-au pus pre Mine giudecătoriu sau împărţitoriu între voi?
15 Zise cătră ei: Socotiţi şi vă păziţi de lăcomie, că nu iaste cuiva viaţa lui den avuţiia lui.
Pilda bogatului căruia să înmulţiră bunătăţile.
16 Zise lor pildă, zicînd: Unui om bogat i să înmulţi rodul pămîntului.
17 Şi cugetă întru sine, grăind: Ce voiu face, că n-am unde aduna rodul mieu. Şi zise: aceasta voiu face:
18 Sparge-voiu jitniţele meale şi mai mari le voiu face şi voiu strînge acolo rodurele meale şi bunătatia mia.
19 Şi voiu zice sufletului mieu: Suflete, ai multă bunătate strînsă spre mulţi ani, odihneaşte, mănîncă, bea, veseleaşte-te.
20 Şi-i zise lui, Dumnezău: Fără minte, într-această noapte, sufletul tău să va ceare de la tine. Dară cealea ce-ai gătit, cui vor fi?
21 Aşa e cela ce strînge lui comoară, iară în Dumnezău nu-i bogat.
Grija lucrurelor pămînteşti să o lase.
22 Zise cătră ucenicii Lui: Derept aceasta zic voao, nu grijireţi de viaţa voastră, ce veţi mînca, nece de trup, cu ce-l veţi îmbrăca.
23 Mai scumpu-i sufletul decît hrana, şi trupul decît îmbrăcămintele.
24 Luaţi aminte corbii, că nu samănă, nece seaceră; carii n-au celariu nece jitniţă şi Dumnezău hrăneaşte pre ei. Cu cît mai scumpi sînteţi voi de pasări?
25 Dară cine den voi, cu grija lui, adaoge statului său un cot?
26 Derept aceaia deaca nu puteţi ce-i mai mic a face, dară de alte ce grijiţi?
27 Socotiţi crinii cum crescu: nu ustenescu, nece torc; zic voao că nece Solomon, întru toată slava lui, n-au fost îmbrăcat ca una den aceastia.
28 Iară iarba care-i astăzi în cîmpu şi mîine să va arunca în cuptoriu, Dumnezău aşa îmbracă, cu cît mai vîrtos pre voi, puţin credincioşi?
29 Voi, derept aceaia, nu căutareţi ce veţi mînca sau ce veţi bea şi nu vă înălţareţi.
30 Că toate aceastea păgînii lumii le caută, iară Tatăl vostru ştie că trebuescu voao aceastia.
Împărăţiia lui Dumnezău a o căuta.
31 Ce mai vîrtos ceareţi Împărăţiia lui Dumnezău şi toate aceastia să vor adaoge voao.
32 Nu te teame, turmă mică, că I S-au părut Tatălui vostru să dea voao împărăţie.
33 Vindeţi avuţiia voastră şi daţi milotenie, faceţi voao pungi carele nu vechescu, comoară nescăzută în ceriure, unde furul nu să apropie, nece moliile o strică.
34 Că unde iaste comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
35 Să fie mijloacele voastre încinse şi făcliile aprinse.
36 Şi fiţi voi asămănîndu-vă acelora carii aşteaptă pre domnul lor cînd să va înturna de la nuntă, şi cînd va veni şi va suna, numiadecît să-i deşchiză lui.
37 Fericite slugile acealea pre carii cînd va veni domnul afla-i-va preveghind; adevăr zic voao că să va încinge şi-i va face de vor şădea şi venind va sluji lor.
38 Şi să va veni la a doaoa straje şi la a treia strajă va veni şi-i va afla aşia, fericite slugile acealea.
Venirea lui Hristos ca a furului noaptea.
39 Iară aceasta să ştiţi că de ară şti stăpînul casei în care ceas furul va veni, ară preveghea şi n-ară lăsa să-i sape casa lui.
40 Deci şi voi fiţi gata, că în ceasul care nu gîndiţi, Fiiul omenesc va veni.
41 Zise Pătru Lui: Doamne, noao zici pilda aceasta, au tuturora?
42 Zise Domnul: Oarecine iaste şofariu derept şi înţelept, carele îl pune domnul mai mare pre slugile sale, să dea în vreame obrocul lor.
43 Fericită sluga aceaia, carele viind domnu-său, afla-l-va făcînd aşa.
44 Adevărat zic voao că spre toată avuţiia lui va pune pre el.
45 Iară de va zice sluga aceaia întru inima lui: Pesti-va domnul mieu a veni; şi va înceape a bate slugile şi slujnicele, a mînca şi a bea şi a să îmbăta.
46 Veni-va domnul slugii aceluia, în zi carea nu-l aşteaptă şi în ceasul carele nu-l ştie, şi-l va despărţi, şi partea lui cu necredincioşii va pune.
47 Iară sluga aceaia carele ştie voia domnu-său şi negătindu-să şi nefăcînd voia lui, cu mai mult va fi bătut.
48 Iară cela ce n-au ştiut şi făcînd lucruri care să cuvine pre bătae, bate-să-va puţin. Iară căruia e dat mult, mult să va ceare de la el şi la cine să pune mult, mai mult vor ceare de la el.
49 Foc am venit să arunc pre pămînt şi ce voiu să s-au aprinsu?
50 Ce cu botez trebue să Mă botez şi cum Mă strîngu pînă cînd aceastea să vor isprăvi.
Scîrbă pentru Evanghelie.
51 Au vă pare că am venit să dau pace pre pămînt? Ba nu, zic voao: că înderăptnicie.
52 Că vor fi den ceastă vreame, cinci într-o casă împărţiţi, trei spre doi şi doi spre trei.
53 Că să va rădica tată pre fecior şi fecior spre tată; mumă spre fată şi fata spre mumă; soacra spre noru-sa şi nor spre soacra ei.
54 Şi zicea şi mulţimei: cînd vedeţi nuor eşind de la apus, numiadecît ziceţi: ploae iute vine, şi va fi.
55 Şi cînd suflă austru ziceţi: zăduh va fi, şi va fi.
56 Făţarnicilor, faţa pămîntului şi a ceriului ştiţi giudeca, dară vreamea aceasta cum nu ştiţi giudeca?
57 Ce nu giudecaţi dară înşivă întru voi, ce e derept?
58 Iară cînd mergi cu pîrîşul tău cătră domnu, sileaşte pre cale să te izbăveşti de el, să nu te tragă cătră giudecătoriu şi giudeţul te va da temniceariului şi temniciariul te va arunca în temniţă.
59 Zic ţie: Nu vei eşi de acolo, pînă nu vei plăti pînă în fileariul cel de apoi.
