Noul Testament de la Bălgrad
De la Matteiu Sfînta Evanghelie
Capitolul 20
Lucrătorii să duc în vie.
1 Că aseamenea iaste Împărăţiia ceriurelor omului căsătoriu, carele eşi dins-demineaţă, să tocmească lucrători în viia sa.
2 Deci tocmindu-să cu lucrătorii, cîte un denar pre zi, trimise pre ei în viia sa.
3 Şi eşind la al treile ceas, văzu pre alţii stînd în tîrg, fără lucru.
4 Şi acelora zise: Meargeţi şi voi în vie, şi ce ară fi derept voiu da voao.
5 Dară ei mearseră. Iară eşi în al şaselea şi al noaole ceas, feace aşijderea.
6 Deci eşind în al unsprăzeacele ceas, află pre alţii, stînd fără lucru, şi zise lor: Ce staţi acicea toată zuoa fără lucru?
7 Zisără lui: că nime pre noi n-au tocmit. Zise lor: Meargeţi şi voi în vie şi ce va fi derept, veţi lua.
8 Iară fiind sara, zise domnul viei viiaşului său: Chiamă pre lucrători şi le plăteaşte lor plata, începînd de la cei de apoi, pînă la cei dintîi.
9 Şi deaca veniră carii veniseră în al unsprăzeacele ceas şi luară unul cîte un denariu.
10 Iară viind şi cei dentîi, le părea că vor lua mai mult; şi luară şi aceia cîte un denariu.
11 Iară deaca-i luară, răpştiră spre domnul casei.
12 Zicînd: Aceştea de apoi un ceas lucrară şi i-ai făcut aseamenea cu noi, carii am purtat greutatea zilei şi zăduhul.
13 Iară el, răspunzînd, zise unuia de ei: Soaţe, nu fac ţie nedireptate. Au nu te-ai tocmit într-un dinar cu mine?
14 Ia-ţi al tău şi pasă, că voiu să dau cestui de apoi ca şi ţie.
Ochiul rău.
15 Au nu să cade mie să fac ce voiu vrea den al mieu? Au pentr-aceaia iaste ochiul tău rău, că eu bun sînt?
16 Aşia vor fi cei de apoi, întîi, şi cei dentîi, mai apoi, că mulţi sînt chemaţi, ce puţini aleşi.
Hristos proroceaşte de chinul său.
17 Şi suind Iisus în Erosalim luo pre cei doisprăzeace ucenici înşişi pre cale şi zise lor:
18 Iată că suim în Erosalim, şi Fiiul omenesc Îl vor da popilor celor mari şi cărtularilor şi-L vor giudeca spre moarte.
19 Şi-L vor da pre El păgînilor să-L batgiocurească şi să-L bată şi să-L răstignească şi a treia zi va înviia.
Feciorii lui Zevedei.
20 Atunci să apropie de El muma feciorilor lui Zevedei cu feciorii săi, închinîndu-să şi ceind oarece de la El.
21 Dară El zise ei: Ce vrei? Zie Lui: Zi să şază aceşti doi feciori ai miei, unul de-a direapta Ta şi altul de-a stînga, întru Împărăţiia Ta.
De păharul.
22 Iară răspunzînd, Iisus zise: Nu ştiţi ce ceareţi; putea-veţi bea păharul carele Eu am a-l bea? Şi cu botezul carele Eu Mă voiu boteza, boteza-vă-veţi? Zisără Lui: putea-vom.
23 Atunci zise lor: Iată păharul Mieu veţi bea şi cu botezul cu carele Eu Mă voiu boteza, vă veţi boteza. Dară a şădea de-a dereapta Mea şi de-a stînga Mea nu iaste Mie să dau, ce să va da cărora li-e gătită de la Tatăl Mieu.
24 Şi auzind aceastea, cei zeace să mîniară pre cei doi fraţi.
25 Iară Iisus, chemînd pre ei, zise: Ştiţi că domnii păgînilor domnesc spre ei şi putearnicii au puteare spre ei.
26 Iară între voi nu va fi aşia, ce carele are vrea întru voi să fie mai mare să fie voao sluga.
27 Şi cine are vrea întru voi a fi cel dentîi să fie voao slugă.
Hristos, sluga noastră.
28 Cum şi Fiiul omenesc n-au venit să-I slujiască Lui, ce să slujască El şi să dea viiaţa Lui, izbăvire pentru mulţi.
29 Şi eşind ei den Erihon, mearse după El mulţime multă.
Doi orbi.
30 Şi iaca doi orbi şăzînd lîngă cale, auziră că Iisus treace şi strigară: Doamne, fiiul lui David, fie-Ţi milă de noi!
31 Iară mulţimea certa pre ei să tacă, iară ei mai vîrtos striga, zicînd: Doamne, fiiul lui David, fie-Ţi milă de noi.
32 Şi stătu Iisus, chemă pre ei şi zise: ce veţi să fac voao?
33 Zisără Lui: Doamne, ca să deşchizi ochii noştri.
34 Deci făcîndu-i-Să milă lui Iisus, atinse ochii lor şi numidecît văzură şi mearsără după el.
