Noul Testament de la Bălgrad
De la Matteiu Sfînta Evanghelie
Capitolul 11
1 Şi fu deaca săvîrşi Iisus porîncind ucenicilor Săi celor doisprăzeace, trecu de aciia ca să înveaţe şi să povestească pren oraşăle lor.
Ioan trimite ucenicii în Hristos.
2 Iară Ioan auzind din prinsoare faptele lui Hristos, trimise doi den ucenicii lui.
3 Zise lui: Tu eşti Cela ce va să vie, au pre altul vom aştepta?
4 Şi răspunse Iisus, zise lor: Meargeţi de spuneţi lui Ioan ce auziţi şi vedeţi.
5 Orbii văd şi şchiopii îmblă, gubavii să curăţescu, surzii aud, morţii să scoală şi surumanilor Evangheliia să propoveduiaşte.
6 Şi fericit iaste cela ce nu să va sminti în Mine.
Mărturiia lui Hristos de Ioan.
7 Iară ducându-să aceia, începu Iisus a grăi mulţimei de Ioan. Ce aţi eşit să vedeţi în pustie, au trestie carea să clăteaşte de vînt?
8 Dară la ce aţi eşit să vedeţi? Au om întru vesminte moi îmbrăcat? Iaca, ceia ce poartă veşminte moi, în case crăeşti sînt.
9 Dară ce aţi eşit să vedeţi? Au proroc? Adevăr grăesc voao, şi mai mare de proroc.
10 Că acesta iaste de carele iaste scris: Iaca Eu voiu trimite îngerul Mieu înaintea feaţei Tale, carele va găti calea Ta înaintea Ta.
11 Adevăr grăesc voao nu s-au sculat den născuţi din mueri mai mare de Ioan Botezătoriul: dară cine-i mai mic întru Împărăţiia ceriului, mai mare-i de el.
12 Iară din zilele lui Ioan Botezătoriul pînă acum Împărăţiia ceriului silescu şi îndemnătorii vor apuca pre ia.
Leagea şi prorocii.
13 Că toţi prorocii şi leagea, pînă la Ioan prorociră.
14 Şi să veţi vrea să-l priimiţi, acesta-i Ilie carele va să vie.
15 Cela ce are urechi de auzirea, să auză.
16 Dară cui voiu închipui ruda aceasta? Aseamenile iaste porobocilor cărora ţăd în tîrg şi strigă pre soţii lor şi zic:
17 Cîntat-am voao şi n-aţi giucat, plîns-am voao şi n-ai plînsu.
Hristos şi Ioan.
18 Că veni Ioan, neci mîncînd, neci bînd, şi zic că are drac.
19 Veni Fiiul omenesc, mîncînd şi bînd, zic, iaca om mîncătoriu şi vin băutoriu, soţ vameşilor şi păcătoşilor şi să înderiaptă înţelepţiia de la fii lor.
20 Atuncea începu Iisus cu înfruntare a certa oraşăle întru carele fură făcute multe puterile Lui, că ce nu să pocăiră.
Horazin, Vitsaida.
21 Amar ţie, Horazine, amar ţie, Vitsaida, că de ară fi fost în Tir şi Sidon puterile carele fură întru voi, de demult în saci şi în cenuşă s-ară fi pocăit.
22 Însă zic voao: Tirului şi Sidonului mai lesne va fi în zuoa Giudecăţii, decît voao.
23 Şi tu, Capernaum, ce te înălţaşi pînă la ceriu, pînă în iad te vei pogorî; de ară fi fost în Sodoma puterile carele fură făcute întru tine, fir-ară trăind pînă în zuoa de astăzi.
24 Însă grăesc voao că pământului Sodomului mai lesne va fi în zuoa Giudecăţii decît ţie.
Evangheliia s-au arătat coconilor.
25 Întru aceaia vreame răspunse Iisus, zise: Laudă Ţie dau Părinte, Domnul ceriului şi al pământului, că ai ascuns aceasta de mîndri şi de înţelepţi şi le-ai arătat porobocilor.
26 Bine-i Părinte, că aşia Ţe-au plăcut Ţie.
27 Toate sînt Mie date de la Tatăl Mieu, şi nime nu cunoaşte pre Fiiul, numai Tatăl, nece pre Tatăl nime nu-L cunoaşte cineva, numai Fiiul şi cui va Fiiul să i-L arate.
Usteniţii şi sărcinaţii îi chiamă Hristos.
28 Veniţi cătră Mine toţi cei usteniţi şi împovăraţi şi Eu voiu odihni pre voi.
29 Luaţi giugul Mieu spre voi şi vă învăţaţi de Mine că blînd sînt şi smerit cu inima şi veţi afla răpaos sufletelor voastre.
30 Că e giugul Mieu dulce şi sarcina Mea iuşoară iaste.
