×

Dimensiunea fontului:

Biblia Regele Carol II

EPISTOLA a II-a A SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL CĂTRE CORINTENI

Capitolul 11

Sârguinţa lui Pavel faţă de Corinteni şi neprimirea de plată. Faţă de protivnicii săi, Pavel arată virtuţile şi ostenelile sale.

1 Facă-se să răbdaţi de la mine un dram de nerozie! Ci mă şi răbdaţi,

2 Căci vă râvnesc pe voi cu râvna lui Dumnezeu, întrucât v’am logodit unui singur bărbat, lui Christos, ca să vă înfăţişez ca pe o fecioară neprihănită.

3 Dar mă tem ca nu cumva, precum şarpele a amăgit pe Eva, cu viclenia lui, tot aşa să se strice şi cugetele voastre de la curăţia cea întru Christos.

4 Căci dacă cel dintâi venit vă propovădueşte un alt Iisus decât acela pe care vi l-am propovăduit, sau luaţi un alt duh decât acela pe care l-aţi luat sau altă Evanghelie decât aceea pe care aţi primit-o – voi îngăduiţi foarte bine.

5 Dar eu socotesc că întru nimic n’am rămas mai prejos decât cei mai de frunte apostoli.

6 Căci, deşi în vorbire sunt lipsit de meşteşug, nu sunt însă lipsit de cunoştinţă, ci v’am dovedit-o, întru toate, în faţa tuturor.

7 Sau am făcut păcat că v’am propovăduit în dar Evanghelia lui Dumnezeu, smerindu-mă pe mine însumi, pentru ca voi să vă înălţaţi?

8 Alte Biserici am prădat, luând plată, ca să vă slujesc pe voi şi, fund la voi şi în lipsă aflându-mă, n’am fost sarcină nimănui,

9 Pentru că fraţii veniţi din Macedonia au îndestulat lipsa mea. Şi întru toate m’am păzit să nu vă fiu povară şi mă voi păzi.

10 Pe adevărul lui Christos care este în mine, că lauda aceasta nu-mi va fi tăgăduită în ţinuturile Ahaiei.

11 Pentru ce? Pentru că nu vă iubesc? Dumnezeu ştie!

12 Dar ceea ce fac, voi face în viitor, ca să tai prilejul celor ce poftesc prilej, aşa încât în cele ce se laudă să fie dovediţi că sunt ca şi noi.

13 Pentru că unii ca aceştia sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, care iau chip de apostoli ai lui Christos.

14 Şi nu este de mirare, deoarece însuşi Satana se preface în înger al luminii.

15 Nu este, dar, lucru mare dacă şi slujitorii lui iau chip de slujitori ai dreptăţii, al căror sfârşit va fi după faptele lor.

16 Iarăşi zic să nu mă socotească nimeni drept fără minte, iar de nu, pri-miţi-mă măcar ca pe un nerod, ca să mă laud şi eu cât de puţin.

17 Ceea ce spun în acesta privinţă a laudei, nu o spun după Domnul, ci ca din nerozie.

18 De vreme ce mulţi se laudă după trup, mă voi lăuda şi eu,

19 Pentru că voi, înţelepţi fiind, îngăduiţi bucuros pe cei fără de minte.

20 Căci voi îngăduiţi dacă vă robeşte cineva, dacă mănâncă bucata voastră, dacă vă ia paraua, dacă vă priveşte cu mândrie, dacă vă loveşte peste obraz.

21 Spre ruşinea mea mărturisesc cum că noi aici ne-am arătat prea slabi. Dar în orice ar cuteza să se laude cineva – vorbesc ca un nebun – cutez şi eu!

22 Sunt ei Ebrei? Ebreu sunt şi eu. Sunt ei Israiliţi? Israilit sunt şi eu. Sunt ei sămânţa lui Avraam? Aşa sunt şi eu.

23 Sunt ei slujitori ai lui Christos? Nebuneşte fie spus: eu sunt mai mult ca ei! În osteneli mai mult, în bătăi mai mult, în închisori peste măsură, în primejdii de mai multe ori.

24 De la Iudei, de cinci ori am luat patruzeci de bice, fără unul.

25 De trei ori am fost bătut cu vergi; o dată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s’a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi m’am zbătut în mijlocul mării.

26 În călătorii – de multe ori, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea neamului meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în oraşe, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi;

27 În osteneală şi în muncă, în privegheri prea adesea, în foame şi în sete, în posturi de multe ori, în frig şi în golătate.

28 Lăsând laoparte aceste lucruri de dinafară, în fiecare zi sunt îmbulzit şi port grijă tuturor Bisericilor.

29 Cine este slab şi eu să nu mă simt slab cu el? Cine se zdruncină din credinţă şi eu să nu mă aprind de focul lui?

30 Dacă trebuinţă este să mă laud, cu ale mele neputinţe mă voi lăuda!

31 Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus, cel ce este binecuvântat în veci, ştie că nu mint!

32 În Damasc, dregătorul craiului Areta păzea cetatea Damascului, vrând să mă prindă;

33 Ci printr’o ferestruică, am fost lăsat în jos, în coşniţă, peste zid, şi am scăpat din mâinile lui.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.