×

Dimensiunea fontului:

Biblia Regele Carol II

EPISTOLA SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL CĂTRE ROMANI

Capitolul 7

Dreptatea din credinţă scuteşte de legea veche şi ne pune datorie să ne supunem lui Christos. Lupta între carne şi duh.

1 Oare nu ştiţi, fraţilor, – căci vorbesc unor cunoscători ai legii, – că legea are putere asupra omului atât timp cât el e în viaţă?

2 Căci femeia măritată e legată de bărbatul său, prin lege, atât cât el trăieşte; iar dacă a murit bărbatul, dezlegată e de legea care o lega de bărbat.

3 Astfel dar, cât el e în viaţă, dacă se mărită cu alt bărbat, se va numi precurvară; iar dacă a murit bărbatul, este slobodă de lege, ca să nu fie precurvară, măritându-se cu alt bărbat.

4 Aşa, fraţii mei, şi voi aţi murit, faţă cu legea, prin trupul lui Christos, spre a fi ai altuia, ai celui ce a înviat din morţi, ca să aducem roade lui Dumnezeu.

5 Căci pe când eram sub stăpânirea cărnii, patimile păcatelor, oare erau prin lege întărâtate, lucrau în mădularele noastre, ca să-i aducem roade morţii.

6 Dar acum, ne-am desfăcut de lege si am murit faţă de ea, care ne ţinea în silnicie, aşa încât noi slujim lui Dumnezeu întru înnoirea duhului şi nu întru bătrâneţea slovei.

7 Aşa dar ce vom zice? Este legea păcat? Ferească Domnul! Dar păcatul nu l-am cunoscut fără numai prin lege. Căci n’aş fi ştiut pofta, dacă legea n’ar fi zis: Să nu pofteşti!

8 Ci prilej luând, păcatul prin poruncă a lucrat în mine tot soiul de pofte. Căci în afară de lege păcatul este mort.

9 Odinioară, trăiam fără lege, dar când a venit porunca, păcatul a prins viaţă,

10 Iar eu am murit! Şi porunca spre viaţă, tocmai ea, la mine s’a nimerit spre moarte.

11 Pentru că păcatul, luând pornire, m’a înşelat prin poruncă şi m’a ucis prin ea.

12 Astfel dar, legea e sfântă şi porunca e sfântă şi dreaptă şi bună.

13 Atunci, ce era bun a fost pentru mine moarte? Ferească Domnul! Ci păcatul, ca să se arate păcat, mi-a căşunat moartea, chiar prin ceea ce a fost bun, şi pentru ca păcatul prin poruncă să fie peste măsură de păcătos.

14 Ştim cu adevărat că legea e duhovnicească, dar eu sunt de carne vândut sub păcat,

15 Pentru că nu ştiu ce fac; căci nu ceea ce voiesc îndeplinesc, dar ceea ce urăsc, tocmai aceea săvârşesc.

16 Iar dacă fac ceea ce nu mi-e voia, mă potrivesc cu legea şi zic că este bună.

17 Ci acum nu mai săvârşesc eu acestea, ci păcatul care locueşte în mine.

18 Fiindcă ştiu că în mine, adică în trupul meu, nu locueşte ce e bun. Căci de voit voiesc, dar de lucrat binele nu-l lucrez;

19 Căci nu binele pe care îl vreau, îl fac, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acesta îl săvârşesc.

20 Şi atunci, dacă fac ceea ce nu-mi este voia, nu mai sunt eu făptuitorul, ci păcatul care locueşte întru mine.

21 Găsesc deci această lege, în mine, care vreau să fac bine, că anume răul se ţine de mine.

22 Că, după omul cel lăuntric, mă bucur de legea lui Dumnezeu,

23 Dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva minţii mele şi mă face rob legii păcatului, cea din mădularele mele.

24 Om nenorocit ce sunt! Cine mă va izbăvi de trupul morţii acesteia?

25 Mulţumesc lui Dumnezeu, prin Iisus Christos, Domnul nostru! Deci dar, eu însumi, cu mintea mea, slujesc legii lui Dumnezeu, iar cu trupul: legii păcatului.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.