×

Dimensiunea fontului:

Biblia Regele Carol II

FAPTELE SFINŢILOR APOSTOLI

Capitolul 24

Pavel se dezvinovăţeşte înaintea lui Felix.

1 După cinci zile, a venit arhiereul Anania cu câţiva dintre bătrâni şi cu un ritor anume Terţul şi au arătat procuratorului plângerea lor împotriva lui Pavel.

2 Iar după ce l-au chemat pe Pavel, Terţul a început să-l învinuiască astfel:

3 Prea puternice Felix, prin tine ne bucurăm de multă pace şi prin puterea ta de grijă îmbunătăţiri s’au făcut acestui neam. Aceasta o mărturisim cu deplină mulţumită, în tot timpul şi pretutindeni.

4 Dar ca să nu te ostenesc prea mult, te rog să ne asculţi, întru a ta bunătate, în puţine cuvinte.

5 Pe omul acesta l-am dovedit ciumă şi urzitor de răzvrătiri printre toţi Iudeu de pe lume. El este căpetenia eresului Nazareilor;

6 Şi a încercat să pângărească şi templul, dar am pus mâna pe el şi am voit să-l judecăm după legea noastră.

7 Ci venind tribunul Lisias, l-a smuls cu multă silnicie din mâinile noastre,

8 Şi a poruncit ca pârîşii lui să vie înaintea ta. De la el putea-vei, cercetând tu însuţi, să cunoşti amănunţit toate învinuirile pe care i le aducem.

9 Iar Iudeii împreună adevereau, zicând că acestea sunt aşa.

10 Atunci procuratorul făcându-i semn să vorbească, Pavel a răspuns: Fiindcă ştiu că de mulţi ani eşti judecător acestui neam, bucuros sunt să vorbesc întru apărarea mea.

11 Tu poţi să afli lesne că nu sunt mai mult decât douăsprezece zile, de când m’am suit în Ierusalim ca să mă închin.

12 Şi nu m’au găsit nici în templu, pricindu-mă cu cineva sau făcând răscoală în norod, nici în sinagogi, nici în cetate.

13 Nici nu pot să-ţi dovedească cele ce spun acum împotriva mea.

14 Aceasta, însă, îţi mărturisesc: că aşa slujesc Dumnezeului părinţilor mei, după învăţătura pe care ei o numesc eres, şi cred toate cele scrise în lege şi în prooroci,

15 Având nădejde în Dumnezeu, precum şi aceştia înşişi o aşteaptă că va să fie învierea drepţilor şi a nedrepţilor.

16 Drept aceea, mă şi străduesc să am, faţă de Dumnezeu şi de oameni, un cuget pururea fără vină.

17 Iar după mulţi ani, am venit ca să aduc neamului meu milostenii şi prinoase.

18 Cu acest prilej, câţiva Iudei din Asia m’au găsit – curăţit – în templu, dar nu cu gloată, nici cu gâlceava.

19 Aceia trebuiau să fie de faţă înaintea ta şi să mă învinuiască, dacă aveau ceva împotriva mea.

20 Sau chiar aceştia să spună ce strâmbătate mi-au găsit, când am stat înaintea sinedriului,

21 Decât doar pentru acest singur cuvânt pe care l-am strigat stând între ei: Din pricina învierii morţilor sunt eu azi în judecată înaintea voastră.

22 Dar Felix, care cunoştea destul de bine ce este această învăţătură, i-a amânat zicând: Când va veni tribunul Lisias voi hotărî asupra pricinii voastre.

23 Apoi a poruncit sutaşului să ţie pe Pavel sub pază, dar să-i lase tihnă şi să nu oprească pe nimeni dintre ai lui ca să vie să-l slujască.

24 După câteva zile, Felix venind cu Drusila, femeia lui, care era din nemul Iudeilor, a trimis să cheme pe Pavel şi l-a ascultat despre credinţa cea întru Christos Iisus.

25 Ci vorbind el de dreptate şi de înfrânare şi de judecata viitoare, Felix s’a înfricoşat şi a răspuns: De acum, te du. Şi când voi afla prilej, iar te voi chema.

26 În acelaşi timp, el nădăjduia că i se vor da bani de către Pavel; de aceea mai adesea trimiţând să-l cheme stătea cu el de vorbă.

27 Dar când s’au împlinit doi ani, în locul lui Felix a urmat Porcius Festus. Şi voind să le fie Iudeilor pe plaoc, Felix a lăsat pe Pavel la închisoare.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.