×

Dimensiunea fontului:

Biblia Regele Carol II

FAPTELE SFINŢILOR APOSTOLI

Capitolul 2

Pogorârea Duhului Sfânt. Cuvântarea lui Petru.

1 Când a sosit ziua Cincizecimii, ei erau toţi adunaţi laolaltă.

2 Şi din cer fără de veste a venit un huet, ca de vijelie care trece, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.

3 Şi li s’au arătat împărţite nişte limbi ca de foc şi deasupra fiecăruia din ei s’a oprit câte una.

4 Şi s’au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum Duhul le dădea ca să vorbească.

5 Ci în Ierusalim locuiau oameni cucernici, Iudei din toate neamurile care sunt sub cer.

6 Când s’a răspândit zvonul acesta s’a adunat mulţimea şi a stat uimită, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba lui.

7 Şi îşi ieşeau din cumpăt toţi şi se minunau zicând: Iată, nu sunt ei Galileieni, toţi aceştia care vorbesc?

8 Atunci, cum auzim noi fiecare limba noastră, în care ne-am născut?

9 Părţi şi Mezi şi Elamiţi şi cei sălăşluiţi în Mesopotamia, în Iudeia şi în Capadocia, în Pont şi în Asia,

10 În Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lângă Cirene, şi oaspeţi veniţi din Roma, Iudei şi prozeliţi,

11 Cretani şi Arabi, îi auzim pe ei vorbind, într’ale noastre limbi, despre faptele măreţe ale lui Dumnezeu!

12 Şi toţi erau în uimire şi nu se domireau şi ziceau unul către altul: Ce va să fie aceasta?

13 Alţii însă i-au luat în râs şi ziceau: Sunt plini de must.

14 Atunci Petru a stat între ei cu cei unsprezece, a ridicat glasul şi a vorbit: Bărbaţi din Iudeia şi toţi cei oare locuiţi în Ierusalim, aceasta să vă fie cunoscut şi puneţi în urechi vorbele mele,

15 Că aceştia nu sunt beţi, după cum socotiţi voi, fiindcă e deabia ceasul al treilea din zi,

16 Dar aceasta este ce s’a spus prin proorocul Ioil:

17 Iar în zilele din urmă, zice Domnul, turna-voi din Duhul meu peste tot trupul şi feciorii voştri şi fetele voastre vor prooroci şi copilandrii voştri vor vedea vedenii şi bătrânii voştri vise vor visa.

18 Şi anume peste robii mei şi peste roabele mele turna-voi, în acele zile, din Duhul meu şi vor prooroci.

19 Şi minuni voi face sus în cer şi jos pe pământ semne: sânge, foc şi negură de fum.

20 Soarele se va schimba în întuneric şi luna în sânge, mai înainte ca să vie ziua Domnului cea mare şi slăvită.

21 Atunci, oricine care va chema numele Domnului se va mântui.

22 Bărbaţi din Israli, ascultaţi cuvintele acestea: Pe Iisus Nazarineanul, bărbat adeverit între voi de Dumnezeu, prin puteri, prin minuni şi prin semne pe care, în mijlocul vostru, Dumnezeu printr’insul le-a făcut după cum înşivă ştiţi,

23 Pe acesta, vouă dat, după sfatul rânduit şi a lui Dumnezeu ştiinţă de mai înainte, voi l-aţi luat şi, pironindu-l prin mâinile celor fără de lege, l-aţi omorît.

24 Dar Dumnezeu l-a înviat, dezlegând durerile morţii, întru cât nu era cu putinţă ca el să fie ţinut de moarte.

25 Căci David zice despre el: Pururea am văzut pe Domnul înaintea mea, că el e de-a-dreapta mea, ca să nu mă clatin.

26 De aceea s’a bucurat inima mea şi s’a desfătat limba mea; chiar şi trupul meu se va odihni întru nădejde.

27 Căci nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei îngădui ca Sfântul tău să vadă stricăciunea.

28 Făcutu-mi-ai cunoscute căile vieţii; cu înfăţişarea ta mă vei umplea de bucurie.

29 Bărbaţilor şi fraţilor, iertat să-mi fie să vă spun fără sfială despre patriarhul David, că a murit şi că s’a îngropat, iar mormântul lui este la noi, până în ziua de azi.

30 Dar David, fiind profet şi ştiind că Dumnezeu i s’a jurat cu jurământ să aşeze pe tronu-i, din fruptul coapselor lui,

31 Mai înainte văzând el, a vorbit despre învierea lui Christos: că n’a fost lăsat în iad şi nici trupul lui n’a văzut putreziciune.

32 Pe acest Iisus, Dumnezeu l-a înviat, pentru care noi toţi suntem martori.

33 Deci înălţându-se prin dreapta lui Dumnezeu şi primind de la Tatăl făgăduinţa Duhului Sfânt, a revărsat aceea ce voi vedeţi şi auziţi.

34 Căci David nu s’a suit la ceruri, însă el a zis: Zis-a Domnul Domnului meu: Şezi de-a-dreapta mea,

35 Până ce voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut al picioarelor tale.

36 Cu neclintire, deci, să ştie toată casa lui Israil că Dumnezeu pe acest Iisus pe care voi l-aţi răstignit l-a făcut Domn şi Christos.

37 Auzind ei acestea, pătrunşi fură la inimă şi ziseră lui Petru şi celorlalţi apostoli: Bărbaţilor şi fraţilor, ce să facem?

38 Petru le-a răspuns: Pocăiţi-vă. Şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Christos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt.

39 Căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri şi tuturor celor de departe, ori pe câţi îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.

40 Şi prin alte multe vorbe, Petru mărturisea Evanghelia şi-i îndemna pe ei zicând: Mântuiţi-vă de neamul acesta abătut de la Dumnezeu.

41 Deci, cei ce au primit cuvântul lui s’au botezat; şi în ziua aceea s’au adaos ca la trei mii de suflete.

42 Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în viaţa frăţească, în frângerea pâinilor şi în rugăciuni.

43 Şi tot sufletul era cuprins de teamă, căci multe minuni şi semne se făceau în Ierusalim de către apostoli şi mare frică îi stăpânea pe toţi.

44 Iar toţi cei ce credeau erau laolaltă şi aveau toate deobşte.

45 Şi-şi vindeau moşiile şi averile şi împărţeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare.

46 Şi în fiecare zi, cu stăruinţă şi într’un cuget, erau în templu şi frângeau pâinea prin case şi-şi luau hrana cu bucurie şi cu inimă nevinovată,

47 Lăudând pe Dumnezeu şi fiind bine văzuţi de tot poporul. Iar Domnul sporea zilnic obştia cu aceia care se mântuiau.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.