×

Dimensiunea fontului:

Biblia Regele Carol II

SFÂNTA EVANGHELIE CEA DE LA IOAN

Capitolul 17

Rugăciunea lui Iisus pentru sine, pentru apostoli şi pentru toţi credincioşii.

1 Astfel a vorbit Iisus. Ridicându-şi apoi ochii către cer a cuvântat: Părinte, venit-a ceasul! Preamăreşte pe Fiul tău, ca şi Fiul să te preamărească,

2 Precum i-ai dat stăpânire peste toată făptura, ca viaţă veşnică să dea la toţi pe care tu i-ai dat.

3 Iar viaţa veşnică aceasta este ca să te cunoască pe tine, singurul, adevăratul Dumnezeu, şi pe Iisus Christos, pe care l-ai trimis.

4 Eu te-am preamărit pe tine pe pământ; lucrul pe care mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit.

5 Şi acum, la tine însuţi mă preamăreşte, tu, Părinte, cu slava pe care la tine am avut-o, mai nainte ca să fie lumea.

6 Arătat-am numele tău oamenilor pe care mi i-ai dat mie, din lume. Ai tăi erau şi mie mi i-ai dat şi cuvântul tău păzi tu-l-au.

7 Acum au cunoscut că toate câte mi-ai dat sunt de la tine;

8 Pentru că cuvintele pe care mi le-ai dat, le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la tine am ieşit şi au crezut că tu m’ai trimis.

9 Eu pentru aceştia mă rog, nu mă rog pentru lume, dar pentru cei pe care mi i-ai dat, căci ei sunt ai tăi.

10 Şi toate ale mele sunt ale tale şi ale tale sunt ale mele şi mă preamăresc întru ele.

11 Mult nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, şi eu viu la tine. Părinte sfinte; păzeşte-i întru numele tău pe care mi i-ai dat, ca să fie una, precum suntem şi noi.

12 Când eram cu ei în lume, întru numele tău îi păzeam pe cei ce mi i-ai dat; şi astfel i-am păzit că n’a pierit nici unul dintre ei, fără numai fiul pierzării, ca să se împlinească scriptura.

13 Acum dar, viu la tine şi acestea le rostesc în lume ca bucuria mea s’o aibă deplină în ei.

14 Eu le-am dat cuvântul tău, dar lumea i-a urît, pentru că nu sunt din lume, precum din lume nu sunt nici eu.

15 Nu mă rog ca să-i iei din lume, ci să-i păzeşti pe ei de cel viclean.

16 Din lume ei nu sunt, precum din lume nu sunt nici eu.

17 Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul tău; cuvântul tău este adevăr.

18 Precum m’ai trimis pe mine în lume, şi eu i-am trimis pe ei în lume.

19 Şi pentru ei, eu mă sfinţesc pe mine însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi în adevăr.

20 Dar nu numai pentru aceştia mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede întru mine, după cuvântul lor.

21 Ca toţi să fie una, după cum tu, Părinte, întru mine şi eu întru tine, ca şi ei să fie întru noi, aşa încât lumea să crează cum că tu m’ai trimis.

22 Şi mărirea pe care tu mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum noi una suntem:

23 Eu întru ei şi tu întru mine, ca să fie, în una, desăvârşiţi şi să cunoască lumea cum că tu m’ai trimis şi i-ai iubit pe ei, cum m’ai iubit pe mine.

24 Părinte, aceia pe care mi i-ai dat voiesc ca unde sunt eu să fie şi ei, cu mine împreună, ca să privească mărirea mea, pe care tu mi-ai dat-o, căci m’ai iubit pe mine mai nainte de întemeierea lumii.

25 O, drepte Părinte, dar lumea pe tine nu te-a cunoscut, ci eu te-am cunoscut şi aceştia cunoscut-au că tu m’ai trimis.

26 Şi arătatu-le-am numele tău şi-l voi arăta, ca iubirea cu care iubitu-m’ai tu să fie într’înşii şi eu întru ei.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.