×

Dimensiunea fontului:

Biblia Regele Carol II

PROFETUL IEREMIA

Capitolul 10

Nimicnicia idolilor, făptură de mână de meşter iscusit. Atotputernicia lui Dumnezeu, Dumnezeul cel viu şi împărat veşnic. Tânguirea poporului pentru judecata care va veni. Rugăciunea poporului.

1 Ascultaţi cuvântul pe care Domnul îl vorbeşte nouă, cei din casa lui Israil!

2 Aşa zice Domnul: «Nu vă deprindeţi pe calea păgânilor şi de semnele de pe cer să nu vă înfricoşaţi, căci numai păgânilor le este frică de ele.

3 Slujirea idolilor este lucru deşert: un copac tăiat din pădure, făptură de meşter, sculptat cu dalta,

4 Înfrumuseţat cu aur şi cu argint, întărit cu cuie şi cu lovituri de ciocan ca să nu se clatine,

5 Ca o sperietoare într’o harbuzărie, căci nu vorbesc şi trebuesc purtaţi, fiindcă altfel nu merg. Nu vă temeţi de ei, căci ei nu pot face nici bine, nici rău!»

6 Nimeni nu este ca tine, Doamne: tu eşti mare, şi mare şi puternic este numele tău!

7 Cine nu se teme de tine, împărate al popoarelor? Căci ţie ţi se cuvine cinstea! Între toţi înţelepţii neamurilor şi între toate împărăţiile, nu este nimeni ca tine!

8 Toţi sunt proşti şi nebuni, toată înţelepciunea idolească: lemn!

9 Argint cecănit din Tarşiş şi aur de Ofir, lucru de meşter şi mână de făurar, îmbrăcaţi cu porfiră violetă şi roşie, făptură de meşter iscusit!

10 Însă Domnul este adevăratul Dumnezeu, el este Dumnezeu viu şi împărat veşnic! De mânia lui pământul se cutremură şi popoarele nu pot îndura urgia lui.

11 Într’aşa chip să le grăiţi: «Dumnezeii care nu au făcut nici cerul, nici pământul, să piară de pe pământ şi de sub cer!»

12 El a făcut pământul cu puterea sa şi cu înţelepciunea sa, el a întemeiat lumea, şi cerurile le-a întins cu priceperea sa.

13 La glasul tunetului său, apele freamătă în cer! El ridică nourii de la marginile pământului, sloboade fulgere pentru ploaie şi scoate vânturile din vistieriile sale.

14 Orice om este prost cu toată ştiinţa lui, orice argintar iscusit se ruşinează de chipurile sale cioplite. Chipurile turnate sunt înşelăciune, fără duh într’însele:

15 Deşertăciune, chipuri de râs! Când va veni vremea judecăţii, vor pieri.

16 Dar partea lui Iacob nu este ca ei, ci el este ziditorul lumii, iar Israil este seminţia moştenirii lui. Numele lui este Domnul Savaot.

17 Adună-ţi într’un loc poverile talc, tu care eşti împresurată!

18 Căci aşa zice Domnul: «Iată, voi arunca departe pe locuitorii acestei ţări şi îi voi băga la strâmtoare, ca să mă găsească pe mine».

19 Vai mie din pricina rănii mele! Rana mea este fără leac, dar zic: «Aceasta este boala mea şi o voi îndura!»

20 Cortul meu este pustiit şi toate funiile rupte; copiii mei şi turmele mele nu mai sunt! Nimeni nu mai desface cortul meu şi nu mai întinde pânzele lui.

21 Ciobanii au înnebunit şi pe Domnul nu l-au căutat: pentru aceasta ei nu au spor şi toată turma este împrăştiată.»

22 Auzi! Vine o ştire: mare cutremur de la miază-noapte! Cetăţile lui Iuda vor fi pustiite: vor fi vizuini pentru şacali.

23 Ştiu, Doamne, că nu omul îşi alege calea lui. Omul nu este stăpân pe mersul lui şi pe ţinta paşilor lui.

24 Pedepseşte-mă, Doamne, dar cu dreptate, şi nu întru mânia ta, ca să nu mă nimiceşti!

25 Varsă, Doamne, mânia ta peste popoarele păgâne, care nu te cunosc pe tine, şi peste neamurile care nu chiamă numele tău, căci au mistuit pe Iacob şi l-au nimicit şi păşunea lui au pustiit-o.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.