×

Dimensiunea fontului:

Biblia Regele Carol II

CARTEA A DOUA A REGILOR

Capitolul 5

Vindecarea lui Naaman. Pedeapsa lui Ohehazi.

1 Naaman, voevodul oştirii regelui Siriei, era om cu nume şi cu vază înaintea stăpânului său, căci prin el Domnul dăduse biruinţă Sirienilor. Omul acesta viteaz era lepros.

2 Odată pătrunseseră cete de Sirieni şi răpiseră din ţara lui Israil o copilă, care acum slujea pe soţia lui Naaman.

3 Şi ea a zis către stăpâna sa: «Dacă s’ar duce stăpânul meu la profetul din Samaria, l-ar vindeca de lepra lui!»

4 Şi Naaman a intrat la stăpânul său şi i-a spus ce straie «Aşa şi aşa a spus fata cea din ţara lui Israil».

5 Atunci regele Siriei i-a răspuns: «Hai, du-te! Căci eu voi trimite o scrisoare către regele lui Israil.» Şi el a plecat şi a luat cu el zece talanţi de argint, şase mii de sicli de aur şi zece schimburi de straie de sărbătoare.

6 Şi a dus şi scrisoarea regelui lui Israil cu următorul cuprins: «O dată cu această scrisoare, trimit la tine pe Naaman, dregătorul meu, ca să-l tămădueşti de lepra lui!»

7 Când regele lui Israil a citit scrisoarea, şi-a sfâşiat veşmintele lui şi a zis: «Oare eu sunt Dumnezeu ca să omor şi să dau viaţă, de l-a trimis el la mine să-l tămăduesc de lepra lui? Dar să ştiţi şi să fiţi încredinţaţi că el îmi caută cârciob!»

8 Şi când a auzit Eliseu, omul lui Dumnezeu, că regele lui Israil şi-a sfâşiat veşmintele, a trimis vorbă la rege: «Pentru ce ţi-ai rupt veşmintele tale? Să vie la mine, ca să afle că mai este un profet în Israil!»

9 Atunci a venit Naaman în trăsura cu cai şi s’a oprit la uşa casei lui Eliseu.

10 Şi Eliseu a trimis la el un sol cu vorba aceasta: «Du-te şi te scaldă de şapte ori în Iordan şi trupul tău se va curăţi!»

11 Dar Naaman s’a supărat şi s’a dus cugetând în sine: «Credeam că va ieşi el însuşi la mine, va sta înaintea mea şi va chema numele Domnului Dumnezeului său, va întinde mâna spre templu şi mă va curăţa de lepră.

12 Oare Abana şi Farfar, apele Damascului, nu sunt mai bune decât apele lui Israil? Oare nu m’aş fi putut scălda în ele şi să mă vindec?» Şi s’a întors şi a plecat mânios.

13 Atunci s’au apropiat de el slugile sale şi i-au zis: «Dacă ţi-ar fi spus profetul să faci un lucru mare, l-ai fi făcut. Cu atât mai vârtos că ţi-a spus numai: «Scaldă-te şi te vei curăţi!»

14 Atunci el s’a pogorît şi s’a afundat de şapte ori în Iordan, după cum spusese omul lui Dumnezeu, şi trupul lui s’a făcut curat ca trupul unui copil.

15 Şi s’a întors el la omul lui Dumnezeu cu toată suita lui, a intrat la el şi a stat înaintea lui şi i-a zis: «Iată, acum ştiu că în tot pământul nu este Dumnezeu decât numai în Israil! Şi acum ia o mulţămită de la robul tău!»

16 Şi el a răspuns: «Viu este Domnul înaintea căruia slujesc, că nu iau nimic!» Şi cu toate că l-a tot îmbiat să ia, el însă n’a vrut.

17 Atunci Naaman a zis: «Dacă nu, atunci să dai servului tău o povară de pământ cât duce o pereche de catâri, căci servul tău nu va mai aduce ardere de tot şi jertfă altor dumnezei, ci numai Domnului.

18 Dar numai acest lucru să ierte Domnul robului tău: Când va intra stăpânul meu în templul lui Rimon, ca să se închine, şi când se va sprijini de braţul meu, atunci sunt nevoit şi eu să mă închin în templul lui Rimon, în clipa când el îngenunchie acolo în templu. Acest lucru să-l ierte Domnul robului tău!»

19 Şi el i-a zis: «Mergi în pace!» Şi după ce se depărtase o bucată bună,

20 Şi-a zis în sine Ghehazi, ucenicul lui Eliseu, omul lui Dumnezeu: «Iată, domnul meu n’a vrut să oprească nimic de la Naaman Sirianul şi nici să ia din mâna lui ceea ce i-a adus. Viu este Domnul, dar eu voi alerga după el, ca să-mi dea şi mie ceva!»

21 Şi Ghehazi a zorit după Naaman. Iar când Naaman l-azărit alergând, s’a dat jos din trăsură în întâmpinarea lui şi l-aîntrebat: «Ce este?»

22 Şi el i-a răspuns: «Bine, pace! Dar domnul meu m’a trimis să-ţi spun: «Iată chiar acum au venit la mine doi ucenici dintre fiii profeţilor, din muntele Efraim! Dă-le lor un talant de argint şi două schimburi de haine bune.»

23 Şi Naaman i-a zis: «Te rog, ia doi talanţi». Şi nu l-alăsat pe el, ci i-a legat cu sila doi talanţi de argint în două pungi şi două schimburi de haine bune şi le-a dat la două slugi ca să le ducă mergând înaintea lui.

24 Şi când au ajuns ei la «colină», el le-a luat din mâna lor şi le-a dus în casă, şi oamenilor le-a dat drumul să plece,

25 Iar el a intrat şi a stat lângă stăpânul său. Dar Eliseu l-aîntrebat: «De unde vii, Ghehazi?» Şi el i-a răspuns: «Robul tău nu s’a dus nicăieri!»

26 Atunci Eliseu i-a spus: «Duhul meu n’a mers oare cu tine, când s’a întors înapoi în întâmpinarea ta omul din trăsură? Cu banii pe care i-ai luat, poţi să-ţi cumperi haine, măslinişuri, podgorii, turme şi cirezi, robi şi roabe.

27 Dar lepra lui Naaman să se lipească de tine şi de neamul tău deapururi!» Şi a ieşit de la el, alb de lepră ca zăpada.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.