×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA A TREIA A MACAVEILOR

Capitolul 7

Cartea împăratului Ptolomeu, la toţi supuşii săi, pentru întoarcerea jidovilor în Iudeea.

1 „Împăratul Ptolomeu Filopator, celor mai mari din Eghipt şi tuturor celor rânduiţi preste lucruri, bucurie şi sânătate!

2 Sânătoşi sântem şi noi şi fiii noştri, îndreptându-ne noao Marele Dumnezeu, lucrurile după cum voim.

3 Oarecarii din priiatini, cu rău nărav mai adeaseori îndemnându-ne, ne-au făcut ca să adunăm pre toţi jidovii de supt împărăţiia noastră la un loc, să-i muncim ca pre nişte vicleani, cu mari chinuri.

4 Zicând că niciodată lucrurile noastre nu vor fi bine aşezate, pentru ura carea au aceştia cătră toate neamurile, până ce să va săvârşi aceasta.

5 Carii şi legaţi aducându-i pre ei cu batjocuri, ca pre nişte robi, şi, mai vârtos ca pre nişte vicleani fără de nici o cercetare şi iscodire s-au apucat a-i ucide, mai cu sălbatecă cruzie fiind cuprinşi decât leagea schitilor.

6 Şi noi, pentru aceasta, mai greu certând pre aceştia, după blândeaţele care avem cătră toţi oamenii, abiia viiaţa lor hărăzindu-le şi cunoscând că Dumnezeu cel ceresc apără şi scuteaşte pre jidovi ca un tată, carele pururea-şi ajutoreaşte pre fii,

7 Şi, socotind noi şi prieteşugul prin care au cătră noi şi cătră părinţii noştri, adeverită bună cugetare, după dreptate i-am slobozit, orice vină fie.

8 Şi am poruncit fieştecăruia toţi la casăle sale să se întoarcă, în tot locul, şi nimenea pre ei întru nimic să nu-i vatăme, nici să-i ocărască pentru ceale ce fără de socoteală s-au făcut.

9 Că să ştiţi că, asupra acestora de vom meşteşugi cu vreun rău vicleşug sau îi vom măhni pre ei cu totul, nu pre om, ci pre Dumnezeu cel Preaînalt, Carele stăpâneaşte toată putearea, împrotivitoriu noao spre izbândirea lucrurilor, totdeauna, neapărat întru toate, Îl vom avea. Fiţi sânătoşi!”

10 Şi, luând cartea aceasta, nu s-au nevoit îndată a purceade, ci au rugat pre împăratul pentru cei din neamul jidovilor, carii de bunăvoie au făcut rău înaintea lui Dumnezeu celui Sfânt şi leagea lui Dumnezeu au călcat, să li să facă prin ei certarea, carea li să cuvine,

11 Zicând că cei ce pentru pântece au călcat poruncile ceale dumnezeieşti niciodată nu vor cugeta bine, nici poruncilor împăratului nu vor fi credincioşi.

12 Şi, zicând ei, adevărul au priimit şi, luându-i, le-au dat lor voie slobodă la toate, ca pre cei ce au călcat leagea lui Dumnezeu să-i piiarză în tot locul cel de supt împărăţiia sa, cu îndrăzneală, fără de nici o puteare sau cercetare împărătească.

13 Atunci, foarte lăudându-l pre el cum să cădea, preoţii şi toată mulţimea lor glăsuind „aliluiia” cu bucurie s-au despărţit.

14 Şi aşea, pre cel căzut, din cei pângăriţi, fiind de un neam cu ei, pre drum îi certa şi cu arătări îi omorea.

15 Şi întru aceaeaşi zi au omorât mai mult decât trei sute de bărbaţi, şi s-au bucurat şi s-au veselit, omorând pre cei fără de leage.

16 Iară cei ce s-au lipit de Dumnezeu, până la moarte desăvârşit dobândirea mântuirei luând, au purces din cetate încununaţi cu de toate fealiurile de flori cu bun miros, cu veselie şi cu strigare de laude şi cu cântări de toate viersurile mulţemind Dumnezeului celui Sfânt al părinţilor, Mântuitoriului lui Israil.

17 Şi, sosind la Ptolemaida, carea pentru firea locului să numeaşte Rodoforon (adecă aducătoare de trandafir), unde-i aştepta pre ei tabăra, după sfatul lor cel de obşte,

18 Şeapte zile au făcut acolo ospăţ de mântuire, dându-le lor împăratul cu bună inimă toate ceale de lipsă la călătorie, fieştecăruia până la casa lui.

19 Şi, sosind în pace cu cuvioase mărturisiri, aşijderea şi acolo au rânduit a ţinea aceaste zile de veselie,

20 Care şi sfinţindu-le cu stâlp la locul ospăţului, rugăciune aşezind, s-au dus nevătămaţi, slobozi şi foarte veaseli pre pământ şi pre mare şi pre râu, mântuiţi fieştecarele cu porunca împăratului, la casa sa.

21 Şi mai multă puteare decât mai înainte având întru vrăjmaşi, cu mărire şi cu frică, şi de nimene întru nimica clătindu-să din averile sale.

22 Şi toate ale sale toţi după scrisoare le-au luat, cât cei ce avea câte ceva de ale lor cu mare frică le da lor măriri, desăvârşit făcând lui Dumnezeu cel Preamare, pentru mântuirea sa.

23 Bine e cuvântat Dumnezeu, Izbăvitoriul lui Israil, în vremi veacinice. Amin!

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.