×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA A DOAO A MACAVEILOR

Capitolul 13

Antioh, înţelegând vicleniia lui Menelau, porunceaşte să-l piiarză. Iară Iuda, învingând pre Antioh de doao ori, şi sculându-să şi Filip împrotiva lui Antioh, au întărit pacea cu Iuda.

1 Iară în anul o sută patruzeci şi noao, au înţeles cei ce era cu Iuda cum că vine Antioh Epifator cu mulţime asupra Iudeii.

2 Şi, împreună cu el, Lisie, epitropul, carele era mai-mare preste trebi, fieştecarele având oaste elinească, pedestraşi o sută şi zeace mii şi călăreţi cinci mii şi trei sute şi elefanţi doaozeci şi doi şi cară purtătoare de seaceri trei sute.

3 Şi s-au amestecat cu ei şi Menelau, şi cu multă înşelăciune îndemna pre Antioh, nu de mântuirea patriei gândind, ci nădăjduind că-l va pune căpetenie.

4 Ci Împăratul împăraţilor au întărâtat mâniia lui Antioh asupra celui păcătos, şi, arătând Lisie cum că acesta easte pricina tuturor răutăţilor, au poruncit, precum easte obiceaiu într-acel loc, să-l piiarză, ducându-l în Veriia.

5 Şi era în locul acela un turn de cincizeci de coţi de înalt, plin de cenuşe, şi acesta avea o unealtă cu meşteşug făcută de să pleca în toate părţile şi luneca în cenuşe.

6 Aicea să arunca toţi cei ce era furători de ceale sfinte sau şi cu alte răutăţi, mari vinovaţi.

7 Cu această moarte s-au întâmplat a muri cel fără de leage, Menelau, nici îngropăciune aflând.

8 Foarte cu dreptate, că, fiindcă multe păcate făcusă asupra jertvenicului, a căruia focul şi cenuşa era curate, în cenuşe au luat moarte.

9 Iară împăratul, cu gândurile prea varvar, vinea ca mai reale să facă jidovilor, decât în zilele tătâne-său s-au făcut.

10 Şi înţelegând Iuda aceastea, au poruncit norodului zioa şi noaptea să se roage Domnului, ca, precum de alte ori, aşea şi acum să ajute.

11 Celor ce de leage şi de patrie şi de sfânta besearică vor să se lipsască şi pre norodul carele atunci puţin au răsuflat să nu-l lasă să fie supus neamurilor celor hulitoare.

12 Şi toţi împreună făcând aceasta şi rugând pre milostivul Dumnezeu cu plângere şi cu ajunuri şi cu cădeare pre faţa sa, în trei zile neîncetat i-au mângăiat pre ei Iuda şi le-au poruncit să se gate.

13 Iară Iuda, împreună cu cei mai bătrâni, s-au sfătuit ca, mai înainte de ce va întra oastea împăratului în Iudeea şi vor birui cetatea, să le iasă înainte şi cu ajutoriul Domnului să aleagă lucrul.

14 Deci, dându-să purtării de grije Celui ce au făcut lumea şi îndemnând pre cei ce era cu el ca bărbăteaşte să se nevoiască până la moarte pentru legi, pentru besearică, pentru cetate, pentru patrie şi pentru politie, şi au pus tabăra împregiurul Modimului.

15 Şi, dând la ai săi haslăa: „Biruinţa lui Dumnezeu”, cu voinici prea buni aleşi, au lovit noaptea tabăra asupra curţii împărăteşti şi au omorât ca la vro patru mii de bărbaţi, şi pre cel ce era mai-mare preste elefanţi, cu toţi ai săi.

16 Mai pre urmă, după ce au umplut tabăra de frică şi de turburare, s-au întors cu bine.

17 Iară aceasta s-au făcut când să lumina de ziuo, ajutându-i lui acoperirea Domnului.

18 Iară împăratul, cât au gustat îndrăznirea jidovilor, cu meşteşug au ispitit locurile.

19 Şi apropiindu-să asupra Vetsuriei, carea era pază tare a jidovilor, ci să biruia, să bătea şi scădea.

20 Iară Iuda, celor dinlăuntru le trimitea ceale de lipsă.

21 Iară oarecarele Rodocos, din tabăra jidovilor, au spus vrăjmaşilor tainele şi, cercându-să, s-au prins şi s-au închis.

22 Iară împăratul a doao oară au avut cuvânt cu cei ce era în Vetsura, dreapta au dat şi au luat, şi s-au dus şi s-au lovit cu cei ce era cu Iuda şi au fost biruit.

23 Deci, înţelegând cum că s-ar fi sculat asupră-i la Antiohiia Filip, pre carele-l lăsasă mai-mare preste lucruri, s-au turburat şi, rugându-să de jidovi, s-au supus lor şi au jurat pre toate ceale dreapte, şi s-au împăcat şi au adus jertvă şi au cinstit besearica şi locul l-au miluit.

24 Şi pre Macaveu l-au îmbrăţişeat şi l-au lăsat mai-mare de la Ptolomaida până la domniia gherineanilor.

25 Şi de acolo au venit la Ptolomaida, iară ptolomaideanilor greu le părea pentru tocmealele păciuirii aceiia, măniindu-să ca nu cumva să strice jidovii legătura.

26 Atunci, au întrat în divan Lisie şi au spus tot lucrul şi i-au aşezat şi i-au potolit şi i-au făcut cu voie bună; după aceaea, s-au întors la Antiohiia. Aşea au fost purceaderea şi întoarcerea împăratului.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.