×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA ÎNTĂIU A MACAVEILOR

Capitolul 9

Războaiele lui Iuda şi moartea lui în războiu asupra lui Vakhid. Într-a cui loc urmează Ionatan şi face războiu.

1 Şi au auzit Dimitrie că au căzut Nicanor şi oastea lui în războiu, şi au adaos a mai trimite pre Vakhid şi pre Alchim a doao oară în pământul Iudei, şi cornul cel drept cu ei.

2 Şi au mers pre calea cea despre Galgala şi au tăbărât la Mesalot în Arvila şi o au luat pre ea şi au pierdut suflete de oameni multe.

3 Şi în luna dintâiu, în anul o sută cincizeci şi doi, au tăbărât asupra Ierusalimului.

4 Şi s-au sculat şi au mers la Verea cu doaozeci de mii de bărbaţi şi doao mii de călăreţi.

5 Şi Iuda era tăbărât în Eleasa, şi trei mii de bărbaţi aleşi cu el.

6 Şi au văzut mulţimea oştilor că multe sânt, şi s-au temut foarte, şi mulţi au fugit din tabără şi nu au rămas dintr-înşii fără numai opt sute de bărbaţi.

7 Şi au văzut Iuda că s-au râsipit tabăra lui, şi-l grăbea războiul pre el şi să sfărâma cu inima, căci nu avea vreame să-i strângă pre ei, şi au slăbit.

8 Şi au zis celor rămaşi, „Să ne sculăm şi să ne suim asupra împrotivnicilor noştri, dară de-i vom putea bate pre ei”.

9 Şi l-au întors pre el, zicând: „Nu vom putea, ci numai să ne mântuim sufletele noastre acum, întoarce-te, că fraţii noştri s-au râsipit; şi noi să ne batem cu aceştia? Aşea puţini fiind noi”.

10 Şi au zis Iuda: „Să nu-mi fie mie să fac lucrul acesta şi să fug de ei, că de s-au apropiiat vreamea noastră să murim vitejeaşte pentru fraţii noştri şi să nu lăsăm hulă măririi noastre”.

11 Şi au purces oştile de unde tăbărâsă, şi au stătut întru întimpinarea lor şi s-au împărţit călărimea în doao părţi şi prăştiiaşii şi arcaşii mergea înaintea oastei, carii era mai de frunte, războinici tari toţi.

12 Şi Vakhid era în cornul cel drept, şi s-au apropiiat oştile dintru amândoao părţile şi striga cu trâmbiţele.

13 Şi au trimbiţat şi cei de la Iuda cu trimbiţele şi s-au cutremurat pământul de glasul taberilor şi s-au făcut războiu de dimineaţă până seara.

14 Şi au văzut Iuda că Vakhid şi tăriia taberii easte de-a dreapta şi au venit la el toţi cei tari de inimă.

15 Şi s-au zdrobit cornul cel drept de la dânşii şi i-au gonit dinapoi pre ei până la măgura Azotului.

16 Iară cei din cornul stâng au văzut că s-au zdrobit cornul drept şi s-au întors după Iuda şi după cei ce era cu el pre din dos.

17 Şi s-au îngreoiat războiul şi au căzut mulţi răniţi şi din ceştia şi din ceia.

18 Şi Iuda au căzut, şi ceialalţi au fugit.

19 Şi au râdicat Ionatan şi Simon pre Iuda, fratele lor, şi l-au îngropat pre el în mormântul părinţilor lui în Modiim.

20 Şi l-au plâns pre el şi l-au tânguit tot Israilul plângere mare şi l-au jelit în multe zile şi au zis:

21 „Cum au căzut cel tare, carele au mântuit pre Israil?”

22 Iară cealealalte cuvinte ale lui Iuda şi războaiele şi vitejiile care au făcut şi mărimea lui nu s-au scris, pentru că era multe foarte.

23 Şi au fost după moartea lui Iuda, s-au arătat cei fără de leage în toate hotarăle lui Israil şi au răsărit toţi cei ce lucrează nedreptate.

24 În zilele acealea fost-au foamete mare foarte şi de bunăvoie s-au dat ţara împreună cu ei.

25 Şi au ales Vakhid pre oamenii cei necredincioşi şi i-au pus pre ei domni ţării.

26 Carii cerca şi căuta pre priiatinii lui Iuda, şi-i aducea pre ei la Vakhid, şi-şi izbândea de pre dânşii şi batjocorea pre ei.

27 Şi s-au făcut năcaz mare în Israil, care nu s-au făcut din zioa din carea nu s-au arătat proroc întru ei.

28 Şi s-au adunat toţi priiatinii lui Iuda şi au zis lui Ionatan:

29 „De când au murit fratele tău, Iuda, şi nu easte om aseamenea lui să iasă asupra vrăjmaşilor şi asupra lui Vakhid şi asupra celor ce pismuiesc neamului nostru.

30 Acum, dară, pre tine te-am ales astăzi, ca să fii noao căpetenie în locul lui, şi povăţuitoriu, ca să baţi războiul nostru”.

31 Şi au priimit Ionatan în vreamea aceaea povăţuirea şi s-au sculat în locul lui Iuda, fratelui său.

32 Şi au înţeles Vakhid şi-l căuta pre el să-l omoară.

33 Ci, înţălegând Ionatan şi Simon, fratele lui, şi toţi cei ce era cu el, au fugit la pustiiul lui Tecoe şi au tăbărât la apa lacului Asfarului.

34 Şi înţelegând Vakhid, în zioa simbetelor au venit el şi toată oastea lui dincolo de Iordan.

35 Şi Ionatan au trimis pre fratele său, carele era povăţuitoriu norodului, să roage pre navatei, priiatinii săi, ca să puie la ei unealtele sale ceale multe.

36 Şi au ieşit fiii lui Iamvri de la Midava şi au prins pre Ioan şi toate câte avea şi s-au dus cu eale.

37 Şi, după cuvintele acestea, s-au spus lui Ionatan şi lui Simon, fratelui lui, că fiii lui Iamvri fac nuntă mare şi aduc mireasă de la Nadavat, fata unui boiariu din cei mari a hananeilor, cu pompă mare.

38 Şi şi-au adus aminte de Ioan, fratele său, şi s-au suit şi s-au ascuns supt coperişul muntelui.

39 Şi, râdicându-şi ochii săi, au văzut şi, iată, gâlceavă şi gloată şi povară multă şi mirele şi priiatinii lui şi fraţii lui ieşind întru întimpinarea lor cu timpene şi cu muzice şi cu arme multe.

40 Şi s-au sculat asupra lor de unde era ascunşi a lui Ionatan şi i-au ucis pre ei şi au căzut răniţi mulţi, iară carii au rămas au fugit la munte şi au luat toate prăzile lor.

41 Şi s-au întors nunta în plângere şi glasul musicilor în jeale.

42 Şi au izbândit izbândirea sângelui fratelui lor, şi s-au întors la râpa Iordanului.

43 Şi au auzit Vakhid şi au venit în zioa simbetelor până la râpele Iordanului cu puteare multă.

44 Şi au zis Ionatan celor ce era cu el: „Să ne sculăm acum şi să dăm războiu pentru sufletele noastre, că nu easte astăzi ca ieri, şi ca alaltaieri.

45 Că, iată, războiul easte înaintea noastră şi dinapoia noastră şi apa Iordanului dincoace şi dincolea şi mocirlă şi dumbravă, şi nu easte loc de-a ne abate.

46 Acum, dară, strigaţi la ceriu, ca să scăpaţi din mâna vrăjmaşilor voştri”. Şi au început bătaia.

47 Şi au întins Ionatan mâna sa să lovească pre Vakhid, ci el s-au dat înapoi.

48 Şi au sărit Ionatan şi cei ce era cu el în Iordan şi au înotat până de ceaea parte, iară aceia n-au trecut Iordanul după ei.

49 Şi au căzut din oastea lui Vakhid în zioa aceaea ca la o mie de bărbaţi.

50 Şi s-au întors în Ierusalim şi au zidit cetăţi tari în Iudeea şi cetatea cea din Ierihon şi Emaumul şi Vetoronul şi Vetilul şi Tamnata, Faratom şi Tefonul cu ziduri înalte şi porţi şi zăvoară.

51 Şi au pus pază într-însele, ca să fie cu vrăjmăşie asupra lui Israil.

52 Şi au întărit cetatea cea din Vetsura şi Gazara şi marginea, şi au pus într-însele oaste şi hrană de mâncare.

53 Şi au luat pre fiii povăţuitorilor ţării zăloage şi i-au pus pre ei în cetate, în Ierusalim, în pază.

54 Şi în anul o sută cincizeci şi trei, în luna a doao, au poruncit Alchim să surpe zidul curţii ceii mai dinlăuntru a sfintelor şi să strice lucrurile prorocilor, şi au început a le strica.

55 În vreamea aceaea, s-au rănit Alchim şi s-au împiedecat lucrurile lui şi s-au închis gura lui şi au slăvit şi n-au mai putut grăi cuvânt şi a porunci despre casa sa.

56 Şi au murit Alchim în vreamea aceaea cu chin mare.

57 Şi văzind Vakhid că au murit Alchim, s-au întors la împăratul şi au odihnit pământul Iudei doi ani.

58 Şi s-au sfătuit toţi cei fără de leage, zicând: „Iată, Ionatan şi cei ce sânt cu el cu linişte lăcuiesc fără de frică, acum, dară, să aducem pre Vakhid şi-i va prinde pre toţi pre ei într-o noapte”.

59 Şi mergând s-au sfătuit cu el.

60 Şi, sculându-să să vie cu puteare multă, au trimis cărţi pre ascuns la toţi soţii săi cei din Iudeea, ca să prinză pre Ionatan şi pre cei ce sânt cu el, ci n-au putut, că s-au vădit acelora sfatul lor.

61 Ci aceia au prins din bărbaţii ţării căpeteniile răutăţii ca la vro cincizeci de bărbaţi şi i-au omorât pre ei.

62 După aceaea, Ionatan şi Simon şi cei ce era cu el s-au dus la Vetvasi, carea era în pustie, şi au zidit surpăturile ei şi o au întărit.

63 Şi au înţăles Vakhid şi au adunat toată mulţimea sa, şi celor din Iudeea le-au poruncit.

64 Şi, venind, au tăbărât împrotiva Vetvasei şi au dat războiu asupra ei zile multe şi au făcut meşteşuguri.

65 Şi au lăsat Ionatan pre Simon, fratele său, în cetate, şi au ieşit în ţară şi au venit cu număr.

66 Şi au bătut pre Odomir şi pre fraţii lui şi pre fiii lui Faseron în sălaşurile lor, şi începând a bate şi a să sui cu puteri.

67 Au ieşit din cetate şi Simon şi cei ce era cu el şi au ars meşteşugurile.

68 Şi au dat războiu asupra lui Vakhid şi l-au zdrobit pre el şi l-au năcăjit foarte, pentru că sfatul lui şi venirea lui au fost deşeartă.

69 Şi s-au aprins de mânie asupra bărbaţilor celor fără de leage, carii i-au dat lui sfat ca să vie în ţară, şi au omorât pre mulţi dintru ei şi au făcut sfat ca să se ducă la pământul său.

70 Şi au înţeles Ionatan şi au trimis la el soli ca să facă pace cu el şi să întoarcă lor pre cei robiţi.

71 Şi au priimit şi au făcut după cuvintele lui, şi s-au jurat lui că nu-i va mai face rău în toate zilele vieţii sale.

72 Şi au întors pre cei robiţi, carii i-au robit mai înainte din pământul Iudei, şi, înturnându-să, s-au dus în pământul său şi n-au mai adaos încă a veni la hotarăle lor.

73 Şi au încetat sabiia din Israil şi au lăcuit Ionatan în Mahmas şi au început Ionatan a judeca pre norod şi au pierdut pre cei necredincioşi din Israil.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.