×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA ÎNTĂIU A MACAVEILOR

Capitolul 4

Alte doao războaie a lui Iuda Macaveiu împrotiva lui Gorghie şi Lisie, şi biruinţele lui. Curăţirea besearicii.

1 Şi au luat Gorghie cinci mii de bărbaţi şi o mie de călăreţi aleşi, şi au purces tabăra noaptea.

2 Ca să năvălească asupra taberii jidovilor şi să-i lovească pre ei fără de veaste, şi fiii marginei era lui povăţuitori.

3 Şi auzind Iuda, s-au sculat el şi cei putearnici, ca să lovească oastea împăratului, cea din Emaum,

4 Că încă era râsipită oastea din tabără.

5 Şi au venit Gorghie la tabăra Iudei noaptea şi pre nimene nu au aflat, şi i-au căutat pre ei în munţi, că zicea: „Fug aceştia de noi”.

6 Şi, o dată cu zioa, s-au ivit Iuda în câmp, cu trei mii de bărbaţi, însă platoşe şi sabii nu avea, precum le era voia.

7 Şi, văzind tabăra neamurilor tare şi înzăoată, şi călărime împregiurul ei, şi aceştia învăţaţi la războiu,

8 Şi au zis Iuda bărbaţilor, celor ce era cu el: „Nu vă teameţi de mulţimea lor, şi de năvala lor nu vă înfricoşaţi.

9 Aduceţi-vă aminte cum s-au mântuit părinţii noştri la Marea Roşie, când i-au gonit pre ei Faraon cu puteare.

10 Şi acum să strigăm la ceriu, că doară Să va milostivi spre noi şi-Şi va aduce aminte de legătura părinţilor noştri şi va zdrobi tabăra aceasta, astăzi, înaintea feaţii noastre.

11 Şi vor cunoaşte toate neamurile că easte Cel ce mântuiaşte şi izbăveaşte pre Israil”.

12 Şi au râdicat cei de alt neam ochii săi şi i-au văzut pre ei venind înainte şi au ieşit din tabără la războiu.

13 Şi au trâmbitat cei ce era cu Iuda şi s-au lovit şi s-au surpat neamurile şi au fugit la câmp; iară cei dindărăpt, toţi au căzut în sabie.

14 Şi i-au gonit pre ei până la Gamrona, şi până la Câmpii Idumeii şi a Azotului şi a Iamniei.

15 Şi căzură dintr-înşii ca la trei mii de bărbaţi.

16 Şi s-au întors Iuda şi oastea lui de la gonirea lor,

17 Şi au zis cătră norod: „Să nu poftiţi prăzile, că războiul easte în preajma noastră, şi Gorghie şi oastea lui în munte, aproape de noi.

18 Ci staţi acum asupra vrăjmaşilor noştri şi daţi războiu lor, şi după aceaea veţi lua prăzile lor cu îndrăzneală”.

19 Şi, încă grăind Iuda aceastea, s-au ivit o parte oarecare, privind din munte.

20 Şi au văzut că s-au înfrânt. Şi cei ce sânt cu Iuda au aprins tabăra, că fumul care să vedea arăta ce s-au făcut.

21 Şi ei, văzind aceastea, s-au înfricoşeat foarte. Şi, văzind şi tabăra lui Iuda la câmp gata de războiu,

22 Au fugit toţi la pământul celor de alt neam.

23 Şi s-au întors Iuda să prade tabăra, şi au luat aur mult şi argint şi vânăt şi mohorât de la mare, şi avuţie mare.

24 Şi, întorcându-să, au lăudat şi bine au cuvântat pre Dumnezeul ceriului, că e bun, că în veac e mila Lui.

25 Şi s-au făcut mântuire mare lui Israil în zioa aceaea.

26 Iară câţi au scăpat din cei de alt neam, mergând, au spus lui Lisie toate câte s-au întâmplat.

27 Iară el, auzind, s-au turburat şi s-au măhnit, că nu s-au făcut lui Israil ceale ce au voit el şi nu s-au întâmplat ceale ce i-au poruncit lui împăratul.

28 Iară în anul viitoriu au gătit Lisiia bărbaţi aleşi, şeasezeci de mii, şi cinci mii de călăreţi, ca să bată Ierusalimul.

29 Şi au venit la Idumeea şi au tăbărât la Vetsura şi au ieşit înaintea lor Iuda, cu zeace mii de bărbaţi.

30 Şi, văzind tabăra lor tare, s-au rugat, zicând: „Bine eşti cuvântat, Mântuitoriul lui Israil, Cel ce ai zdrobit pornirea celui putearnic, prin mâna robului Tău, David, şi ai dat tabăra celor de alt neam în mâinile lui Ionatan, fiiului lui Saul, şi a purtătoriului lui de arme.

31 Închide tabăra aceasta în mâna norodului Tău, Israil, şi să se ruşineaze cu putearea şi cu călărimea lor.

32 Dă-le lor spaimă şi topeaşte îndrăznirea puterii lor, şi să se clătească cu zdrobirea lor.

33 Oborî-i pre ei cu sabiia celor ce Te iubesc, şi să Te laude pre Tine toţi cei ce ştiu numele Tău, cu cântări!”

34 Şi s-au lovit unii cu alţii şi au căzut din tabăra lui Lisie ca la vro cinci mii de oameni, şi au căzut înaintea lor.

35 Şi văzind Lisie înfrângerea ce s-au făcut a taberii sale şi îndrăznirea Iudei, şi cum că sânt gata au a trăi, au a muri vitejeaşte, s-au dus la Antiohiia şi au adunat străini şi, înmulţind oastea cea făcută, socotea iarăşi să vie în Iudeea.

36 Şi au zis Iuda şi fraţii lui: „Iată, s-au zdrobit vrăjmaşii noştri, să ne suim să curăţim sfintele şi să le înnoim”.

37 Şi s-au adunat toată tabăra şi s-au suit în Muntele Sionului.

38 Şi au văzut sfinţeniia pustiită şi jertvenicul spurcat şi porţile arse şi în curţi tufe răsărite, ca într-o pădure sau ca într-un munte, şi cămările surpate.

39 Şi şi-au rupt hainele sale şi s-au tânguit tânguire mare şi au pus cenuşă pre capetele sale.

40 Şi au căzut cu faţa la pământ şi au trâmbiţat cu trâmbiţele seamnelor şi au strigat la ceriu.

41 Atunci, au rânduit Iuda bărbaţi, ca să bată pre cei ce era în băşti, până ce va curăţi sfintele.

42 Şi au ales preoţi fără de prihană, voitori legii.

43 Şi au curăţit sfintele şi au scos pietrile spurcăciunii, în loc necurat.

44 Şi s-au sfătuit pentru jertvenicul arderii de tot, cel spurcat, ce vor face cu el.

45 Şi le-au venit lor sfat bun, ca să-l strice, ca nu cumva să le fie lor spre ocară, că l-au fost spurcat neamurile; şi au stricat jertvenicul.

46 Şi au pus pietrile în muntele casii, în loc bun, până va veni prorocul ca să răspunză pentru eale.

47 Şi au luat pietri întregi după leage şi au zidit jertvenic nou, ca şi cel mai dinainte.

48 Şi au zidit sfintele şi ceale dinlăuntrul casii şi curţileb.

49 Şi au făcut vase sfinte noao şi au băgat sfeaşnicul şi jertvenicul arderilor de tot şi al tămâierilor şi masa în besearică.

50 Şi au tămâiat preste jertvenic şi au aprins luminile ceale de pre sfeaşnic şi lumina în besearică.

51 Şi au pus pre masă pâini şi au întins păretare şi au săvârşit toate lucrurile care le-au făcut.

52 Şi au mânecat dimineaţa, în doaozeci şi cinci de zile a lunii a noaoa, aceasta easte luna haselev, a anului o sută patruzeci şi opt.

53 Şi au adus jertvă după leage, preste jertvenicul arderilor de tot cel nou, carele-l făcusă.

54 Pre vreamea şi în zioa în carea l-au spurcat pre el neamurile, întru aceaea s-au înnoit cu cântări şi cu alăute şi cu copuze şi cu chimvale.

55 Şi au căzut tot norodul pre faţa sa şi s-au închinat şi bine au cuvântat pre Dumnezeul ceriului, Cel ce bine au sporit lor.

56 Şi au făcut noirea jertvenicului, în opt zile, şi au adus arderi de tot cu veselie şi au jertvit jertvă de mântuire şi de laudă.

57 Şi au împodobit faţa besearicii, cea dinainte, cu cununi de aur şi cu păvezoare, şi au înnoit porţile şi cămerile şi le-au pus lor uşi.

58 Şi s-au făcut veselie mare întru norod, foarte, şi s-au întors ocara neamurilor.

59 Şi au rânduit Iuda şi fraţii lui, şi toată adunarea lui Israil, ca să se ţie zilele înnoirei jertvenicului în vremile sale, din an în an, în opt zile, de la doaozeci şi cinci a lunii haselev, cu veselie şi cu bucurie.

60 Şi au zidit în vreamea aceaea Muntele Sionului împregiur, cu zid înalt şi cu turnuri tari, ca nu cumva, venind neamurile, să le calce, cum făcusă mai înainte.

61 Şi au rânduit acolo oaste să-l păzască şi au întărit pre el să păzască pre Vetsura, ca să aibă norodul întărire de cătră faţa Idumeii.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.