×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA LUI IISUS, FIIUL LUI SIRAH

Capitolul 50

Pre Simon, fiiul lui Onie, îl laudă şi huleaşte pre cei de alt neam, pre sichimeani şi pre samarineani.

1 Simon, fiiul lui Onie, preotul cel mare, carele în viiaţa sa au proptit casa şi în zilele sale au întărit besearica,

2 Şi de el s-au întemeiat înălţimea a doaoa, tăriia cea înaltă a sfintei, împregiur.

3 În zilele lui s-au micit sprijinitoriul apelor, cel de aramă, ca marea împregiur.

4 Cel ce au păzit pre norodul său de cădeare şi au întărit cetatea spre încungiurare.

5 Cât s-au mărit întru întoarcerea norodului, întru ieşirea acoperemântului casii!

6 Ca luceafărul de dimineaţa în mijlocul norului, ca luna plină în zilele ei,

7 Ca soarele strălucind preste besearica Celui Preaînalt şi ca curcubeul luminând în norii mărirei,

8 Ca floarea trandafirului în zilele primăvării, ca crinii la curgerea apelor,

9 Ca odrasla Livanului în zilele verii, ca focul şi ca tămâia pre căţie,

10 Ca vasul cel de aur bătut, împodobit cu tot fealiul de piiatră scumpă,

11 Ca maslinul ce odrăsleaşte roade şi ca chiparosul ce să înalţă în nori.

12 Când au luat el haina mărirei şi s-au îmbrăcat cu săvârşirea laudei,

13 Când să suia la oltariul cel sfânt, slăvea îmbrăcămintea sfinţeniei; iară când priimea părţile din mâinile preoţilor şi el stând lângă grătariul cuptoriului,

14 Împregiurul lui, cununa fraţilor, ca odrasla chedrului în Livan, şi l-au încungiurat pre el, ca stâlpările de finic,

15 Şi toţi fiii lui Aaron, întru mărirea sa şi aducere Domnului, în mâinile lor, înaintea a toată adunarea lui Israil,

16 Şi, slujind la oltariu, să împodobească aducerea Celui Preaînalt, Atotţiitoriului,

17 Au întins la vas mâna sa şi au beut din sângele strugurului.

18 Vărsat-au la temeiurile jertvenicului miros de bună mireasmă Celui Înalt, Împăratului tuturor. Atunci, au strigat fiii lui Aaron, cu trâmbiţe vărsate au răsunat.

19 Auzit au făcut glas mare, întru pomenire înaintea Celui Preaînalt.

20 Atunci, tot norodul, împreună, s-au grăbit şi au căzut cu faţa pre pământ, ca să se închine Domnului său, Atotţiitoriului, Dumnezeului celui Preaînalt.

21 Şi au lăudat cântăreţii, cu glasurile sale, în casa cea mare, îndulcitu-s-au viersul; şi s-au rugat norodul Domnului celui Preaînalt cu rugăciune înaintea Celui Milostiv, până ce s-au săvârşit podoaba Domnului şi slujba Lui au sfârşit.

22 Atunci, pogorându-să, râdicat-au mâinile sale preste toată adunarea fiilor lui Israil, să dea binecuvântare Domnului cu buzele sale şi întru numele Lui să se laude.

23 Şi au poftorit închinăciunea, ca să areate blagosloveniia de la Cel Preaînalt.

24 Şi acum, binecuvântaţi pre Dumnezeu toţi, pre Cel ce face mari, pretutindinea.

25 Cel ce înalţă zilele noastre din zgău şi face cu noi după mila Sa.

26 Să ne dea noao veseliia inimii şi să fie pace în zilele noastre întru Israil, până ce vor fi zilele veacului, ca să întărească la noi credinţa milii Sale, şi în zilele Lui să ne izbăvească pre noi.

27 Doao neamuri au urât sufletul mieu şi a treia nu easte neam:

28 Cei ce şed în Muntele Samariei, filistimii şi norodul cel nebun, carele lăcuiaşte în Sichima.

29 Învăţătura înţeleagerii şi a ştiinţei am scris în cartea aceasta, eu, Iisus, fiiul lui Sirah Ierusalimneanula, carele au vărsat ploaie de înţălepciune din inima sa.

30 Fericit e cel ce va petreace întru aceastea; şi cel ce va pune aceastea în inima sa înţălept va fi.

31 Că de va face aceastea, la toate va putea, că lumina Domnului easte urma lui, dă celor credincioşi înţălepciune. Bine e cuvântat Domnul în veac. Fie! Fie!b.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.