×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA ÎNŢELEPCIUNEI

Capitolul 8

Pentru că toate să dobândesc cu înţălepciunea, e de lipsă a să cuprinde şi a să ceare de la Dumnezeu, Cel ce sângur poate da înfrânarea.

1 Şi ajunge de la margini până la margini, cu tărie, şi întocmeaşte toate cu folos.

2 Aceasta o am iubit şi o am căutat din tinereaţele meale, şi am cercat să mi-o aduc mie mireasă, şi m-am făcut iubitoriu frumseaţelor ei.

3 Neamul său cel bun îl măreaşte, petreacerea carea o are împreună cu Dumnezeu, şi Stăpânul tuturor o au iubit pre ea.

4 Pentru că ea învaţă ştiinţa lui Dumnezeu şi aleage lucrurile Lui.

5 Şi de easte bogăţiia câştigare poftită în viiaţă, ce easte mai bogat decât înţelepciunea, carea toate le lucrează?

6 Iară deaca lucrează înţălepciunea, cine easte mai bun meşter decât ea, din ceale ce sânt?

7 Şi de iubeaşte cineva dreptatea, ostenealele ei sânt faptele bune, că învaţă trezirea şi înţelepciunea, dreptatea şi bărbăţiia, decât care nimică nu easte mai de folos în viiaţa oamenilor.

8 Şi de pofteaşte cineva a şti multe, ştie ceale din începuta şi ceale viitoare le sămuiaşte. Ştie întorsurile cuvintelor şi dezlegările întrebărilor celor întunecate, seamne şi minuni mai înainte cunoaşte, şi întâmplările vremilor şi ale anilor.

9 Judecat-am, drept aceaea, să o aduc pre aceasta să vieţuiască cu mine, că ştiu că-mi va sfătui ceale bune, şi-mi va fi mângăiare în griji şi în năcazuri.

10 Şi voiu avea, pentru dânsa, mărire întră gloată şi cinste la cei bătrâni, tinăr fiind eu.

11 Ascuţit mă voiu afla la judecată şi înaintea celor putearnici minunat voiu fi.

12 Când voiu tăcea, vor aştepta, şi când voiu grăi, vor lua aminte. Şi de voiu grăi eu mai mult, îşi vor pune mâna la gura sa.

13 Avea-voiu, pentru dânsa, nemurire, şi pomenire veacinică voiu lăsa la cei după mine.

14 Voiu ocârmui noroade, şi neamuri să vor supune mie.

15 Teame-să-vor de mine, auzind tiranii cei groaznici, la mulţime mă voiu vedea bun şi la războiu viteaz. Întrând în casa mea, mă voiu odihni cu ea,

16 Că nu are amărâciune petreacerea cu ea, nici dureare vieţuirea cu ea, ci veselie şi bucurie.

17 Aceastea socotind întru mine şi grijind cu inima mea că easte nemurire întru cunoaşterea înţălepciunii,

18 Şi întru prieteşugul ei desfătare bună, şi întru ostenealele mâinilor ei avuţie nesfârşită, şi întru petreacerea vorbii cu ea, înţălepciune, şi cinste împreunarea cuvintelor ei, încungiurat-am, căutând, ca să o iau pre ea la mine.

19 Şi am fost prunc isteţ şi suflet am avut bun.

20 Şi mai vârtos, precum eram bun, am venit în trup nespurcat.

21 Şi am cunoscut eu că nu voiu fi într-alt chip înfrânat, de nu-mi va da Dumnezeu, şi aceasta era a înţălepciunei, a şti al cui e darul, şi m-am rugat Domnului şi m-am umilit înaintea Lui, şi am zis din toată inima mea:

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.